Bolta Rece, de peste 228 de ani „Academia ieşeană de umor şi inteligenţă”

80

„Vin umbre de demult și mai dincoace/ Cu pași de abur și ecou de slavă/ Și se așterne o lumină gravă/ Și Bolta Rece cuib de vis se face”, scria Vasile Filip într-un poem inedit despre Bolta Rece, unul dintre multele localuri ale Iașiului, dar unul dintre puținele care ocupau o poziție privilegiată în rândul unor mari personalități istorice precum Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu, Ion Creangă, A.D. Xenopol, Ion Slavici.

Numită în trecut și ‘universitatea vinurilor’ sau ‘Academia ieșeană de umor și inteligență’, de peste 228 de ani restaurantul Bolta Rece este un simbol și un loc de referință pentru orice ieșean, indiferent de vârstă sau profesie, dacă este sau nu unul dintre adepții lui Bachus.

Citeste si:  Oferte de serviciu în perioada verii: barman, casier sau "spion" pentru companii

Atestat din ianuarie 1786, localul reprezintă o fațetă originală și specifică a Iașiului, ducând mai departe, cum afirma Victor Eftimiu, ‘o amintire a vremurilor de altă dată’. Aici vin studenți, trecători sau călători care după un pahar cu vin moldovenesc, în fața unei străchini aburinde, îmbătați de poveștile de odinioară caută să-și imagineze crâmpeie din viața vechilor umbre ce-au coborât și urcat scările ospeției.

‘Cea dintâi mențiune documentară cunoscută privind clădirea și locația ei datează din 17 ianuarie 1786. Primele beciuri au fost săpate de către slugerul Gheorghe Costin. În 1799 au devenit depozite pentru curtea lui Potemkin, de atunci rămânând în mentalul colectiv drept ‘bolți reci’. Cunoscut drept localul pe unde au trecut Eminescu, Panu, Lambrior, Conta, Caragiale, Missir’, explică istoricul Alexandru Istrate.

Citeste si:  15.000 de tichete electronice, rezervate de persoanele fizice în Programul "Rabla"

Construită în stil specific moldovenesc ca o casă țărănească, cu prispă deasupra solului, în jurul unei mari bucătării și al unui cuptor, la Bolta Rece există un salon unde în număr mare mesenii sunt serviți în acordurile unui taraf de lăutari. În subsol au fost zidite, în piatră, hrube cu firide, de unde lumina opaițelor se răsfrângea asupra vaselor de stejar care adăposteau licoarea de Cotnari, de Bucium, de Uricani și din alte podgorii.

Unele legende spun că pivnițele din beciurile Boltei Reci sunt de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Altele, că exista un labirint subteran de coridoare plin cu sticle și butoaie de vin care mergea kilometri până la mănăstirea Cetățuia sau făcea legătura cu hrubele Casei Pogor, unde funcționa Junimea.

Citeste si:  Preşedintele CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, arestat preventiv

Alături de ‘boltiști’ comuni, de politicieni, gazetari, artiști, la Bolta Rece s-au perindat cei mai mari clasici ai literaturii române. Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu, Virgil Naum, Neculai Culianu, A.D. Xenopol, Ion Slavici, Vasile Pogor, dar și celebrii actori Mounet-Sully, Coquelin cadet, regizolul Borelli, scenograful Delmary, arhitecții Fellner, Cosnitz, Hellmer și Granet, constructorii primului Teatru Național, renumiții actori, Matei Millo, Ion Luchian, Pechea-Alexandrescu, State Dragomir, Grigore Manolescu, Petre Liciu. Își încheiau aici o parte dintre agapele ce începeau în localuri mai fastuoase.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata