Sophia Loren – eleganţă, pasiune, geniu, umanitate şi frumuseţe

27

Prin personalitatea și farmecul său, Sophia Loren cucerește și la cei 80 de ani. Născută Sofia Scicolone, la 20 septembrie 1934, la Pozzuoli, un orășel muncitoresc de lângă Napoli, a urmat cursurile școlii din Pozzuoli. La 14 ani obține locul al doilea la concursul de frumusețe „Prințesa mării” din Napoli, iar la 16 ani devine „Miss Eleganza”.

Își începe cariera cinematografică cu două roluri în „Cuori sul mare” („Inimi sub apă”—1949) și „Quo Vadis” (1950). În 1950, obține locul al doilea la concursul „Miss Roma”. Cu această ocazie îl cunoaște pe producătorul de filme Carlo Ponti, viitorul ei soț. Sub îndrumarea acestuia, începe cursuri de actorie și își schimbă numele în Loren. Sub aripa protectoare a lui Carlo Ponti joacă în numeroase filme care o aduc repede în atenția publicului: „L’oro din Napoli” (1954), „La donna del Fiume” (1954) și „Peccato che sia una canaglia” (1955).

Citeste si:  Micul trafic la frontiera cu Republica Moldova va deveni mai simplu

Primul film realizat la Hollywood, „The Pride and the Pasion” (1957), este urmat de altele care o transformă într-un star internațional. „La Ciociara”, din 1960, îi aduce, un an mai târziu, premiul Oscar pentru cea mai bună interpretare feminină. A mai interpretat roluri în „Legend of the Lost” (1957), „The Black Orchid” (1959), „El Cid” (1961), „La moglie del prete” (1970), „The Man of Mancha” (1972), „Cassandra Crossing” (1977), „Mama Lucia” (1987). În 1979, își publică memoriile, „Loving and living”.

A obținut distincția „Cea mai bună actriță”, la Cannes, pentru „Due donne” în 1961, Globul de Aur în 1977, „Masca de Aur’ (1987), Oscarul pentru întreaga carieră, în 1991, și premiul Cesar, tot în 1991. În 1994, a jucat alături de bunul ei prieten Marcello Mastroianni în comedia „Pret-a-porter”. În anul următor, a apărut în „Grumpier old men”, apoi au urmat rolurile din „Soleil” (1997), „Francesca and Nunziata” (2001), „Between Strangers” (2002), „Lives of the Saints” (2004), „Nine” (2009), „My House Is Full of Mirrors” (2010), „Human Voice” (2014).

Citeste si:  De ce sistemul de învăţământ actual este o piedică în calea dezvoltării naturale a copiilor?

A fost desemnată ambasadoare onorifică a Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF). În 2005, a primit titlul de cetățean de onoare al orașului Pozzuoli, locul unde a copilărit și unde a visat să devină actriță, nepierzând nici un film dintre cele care rulau la singurul cinematograf din localitate. În 2007, primarul Romei, Walter Veltroni, i-a acordat Sophiei Loren, Premiul Campidoglio, considerând-o „nu doar un idol al cinematografiei, ci și un nume sinonim cu Italia și o personalitate caracterizată de eleganță, pasiune, geniu, umanitate și frumusețe”. La finele aceluiași an, actrița a acceptat să pozeze în ipostaze sexy, dar decente, pentru cea mai exclusivistă revistă pentru bărbați — Pirelli.

Citeste si:  Papa Francisc va avea în curând cont pe Facebook

În 2009, după o absență destul de mare din lumea cinematografiei, este invitată de Rob Marshall pentru a o interpreta pe mama protagonistului în pelicula „Nine”. În 2010 se reîntoarce în lumina reflectoarelor și devine protagonista miniseriei „La mia casa e piena di specchi”, inspirată din cartea autobiografică a surorii sale, Maria Scicolone, unde interpretează rolul mamei sale, Romilda Villani. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata