40 de ani de la inaugurarea drumului naţional Transfăgărăşan

25

La 20 septembrie 2014, s-au împlinit 40 de ani de la inaugurarea drumului național Transfăgărășan (construit în 1974), care leagă regiunea istorică a Transilvaniei de Muntenia.

Drumul a fost construit să treacă peste Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din România (2 544 m Vârful Moldoveanu), care face parte din Carpații Meridionali. Șoseaua urcă până la o altitudine de 2 042 m în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălțime, după Transalpina, care străbate Munții Parâng din Carpații Meridionali și ajunge până la 2145 m în pasul Urdele.

Transfăgărășanul are două benzi care se întind pe o lungime de aproximativ 92 de kilometri, iar din cauza celor peste 800 de serpentine și a drumului în rampă, viteza medie cu care pot rula mașinile este de cel mult 40 de km la oră.

Citeste si:  Nicolăescu: Nu s-a pus niciodată la îndoială încrederea PNL în Antonescu

Drumul începe din comuna Arefu, în județul Argeș, la kilometrul 61 al DN7C și se termină în comuna Cârțișoara (Sibiu), la intersecția cu DN1. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri și viaducte, dar și cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenților de aer extrem de puternici. Banda de circulație prin tunelul neiluminat are doar 6 metri lățime și un trotuar de un metru lungime.

Șoseaua este închisă traficului de la sfârșitul lunii octombrie până în luna iunie din cauza zăpezii care acoperă drumul.

Citeste si:  Sucurile naturale ne pot afecta sănătatea: "Fructele şi legumele se mănâncă, nu se beau"

La realizarea celor aproape 92 de kilometri de șosea, în perioada anilor 1970-1974, cât a durat construcția Transfăgărășanului, s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au făcut 830 de lucrări transversale și 290 000 de metri cubi de zidărie, iar pentru construcția tunelului Capra-Bâlea au fost escavați peste 41 000 metri cubi de rocă.

De asemenea, s-au folosit 20 de tone de dinamită, 3573 tone de ciment, 89 tone de oțel beton, 24 000 de ancore, 129 tone de plase sudate, 14 200 metri pătrați de cofraje, 1750 metri liniari de tuburi de beton, 4100 de metri liniari de țeavă, 50 tone de confecții metalice, 6900 metri cubi de nisip, 6000 metri cubi de pietriș, 3000 tone de cribluri și 740 de lămpi de iluminat.

Citeste si:  Escrocherie internaţională de amploare, demascată în Olanda

În prezent, nu există documente care să ateste numărul pierderilor de vieți omenești din timpul lucrărilor la acest drum, supraviețuitorii vorbind despre sute de oameni. Se spune că la construirea tunelului, minerii care se ocupau de montarea explozibilului se țineau unii de alții, câte 20-30, ca să nu fie luați de vijelie și aruncați în prăpastie.

Cele mai importante puncte de atracție turistică din zonă sunt: Lacul și Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, Cetatea Poienari (construită pe vremea lui Vlad Țepeș), Lacul glaciar Bâlea și Cascada Bâlea. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata