Biserica Greacă din Brăila, recunoscută în toată lumea pentru puterile vindecătoare

Mii de pelerini din toate colțurile țării vin la Brăila de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii de la Biserica Greacă ‘Buna Vestire’ și stau ore în șir la rând, pentru a lua apă sfințită, vindecătoare de boli trupești și sufletești, convinși fiind că are proprietăți miraculoase, unice în toată România.

Se spune că, demult, pe înserat, un cioban își ducea oile de la păscut spre casă, supărat și îngândurat că mama lui orbise și se ruga la Dumnezeu să-i dea sănătate. Deodată, în față, i-a apărut Maica Domnului și i-a spus să construiască o mică troiță la stejarul cel mai bătrân din preajmă și să o împodobească cu multe icoane. În fiecare seară când va trece pe acolo, să aprindă candela și să se roage, pentru ca mama lui să poată vedea.

A doua zi, ciobanul s-a apucat de treabă și în trei zile a terminat de construit mica troiță. A observat, însă, că, pe lângă construcția făcută de el, un firicel de apă a inundat încăperea, și s-a apucat să sape un șanț, pentru ca apa să se poată scurge. Pentru că era foarte cald și îi era sete, omul a băut din apa ce curgea și, văzând că este rece și bună la gust, a pus într-o sticlă să-i ducă și mamei sale acasă să-i dea să bea și să se spele pe față. La numai o săptămână după ce a băut din această apă, mama ciobanului s-a vindecat și a început să zărească lumina zilei.

Citeste si:  Guvern: Poliţiştii altor state UE pot folosi armamentul pe teritoriul României, pentru autoapărare

Aceasta este legenda izvorului făcător de minuni de la Biserica Greacă ‘Buna Vestire’ din Brăila, recunoscut în întreaga lumea pentru puterile sale vindecătoare, care se află la 15 metri adâncime, sub Sfântul Altar, și izvorăște o dată pe an, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

Este deja o tradiție ca pelerinii să vină cu o zi înaintea deschiderii izvorului și să își petreacă noaptea în curtea Parohiei ‘Buna Vestire’, care le pregătește credincioșilor, de fiecare dată, pachete cu mâncare și un cort în curtea bisericii, unde să se poată adăposti, dacă vremea va fi nefavorabilă.

‘Biserica Greacă este unică în toată creștinătatea, fiind singurul lăcaș cu trei hramuri și trei altare din România: Buna Vestire, Sfântul Gherasim și Sfântul Ierarh Nicolae’, a declarat  preotul paroh Filip Nicolescu, de la Biserica Greacă ‘Buna Vestire’.

‘Biserica Grecească din Brăila are trei Sfinte Mese: cea centrală, care este în cinstea Bunei Vestiri, cea de sud, în cinstea Sfântului Nicolae, protectorul marinarilor, și cea de nord, în cinstea Sfântului Gherasim de Kefalonia. Sub paraclisul Sfântului Gherasim există un izvor făcător de minuni, ce a fost descoperit sub temelia bisericii din anul 1863. La acest izvor se săvârșesc minuni de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. În fiecare an, slujba agheasmei este săvârșită cu mare cucernicie de către episcopul Dunării de Jos, când se adună o mulțime de pelerini din toată țara și nu numai, ca să primească din apa sfințită’, scrie părintele Vicențiu Curelaru, în Istoria Bisericii Grecești Buna Vestire din Brăila.

Citeste si:  Motanul-robot Doraemon lansat în variantă 3D în cinematografele din Japonia - VIDEO

Ridicată între 1863-1872, Biserica ‘Buna Vestire’ este un monument istoric ce îmbină stilul bizantin cu cel gotic renascentist și prezintă puternice influențe antice grecești, reprezentând un adevărat punct de reper pentru Centrul Istoric al Brăilei. Edificiul are aproximativ 44 de metri lungime și 22 metri lățime, iar grandoarea lui arăta prestigiul și autoritatea Comunității Grecești de la Brăila, din acea vreme.

Se spune că, aflat într-o vizită în Brăila în 1913, prim-ministrul Greciei, Elefterios Venizelos, văzând în Portul Brăilei multe vapoare împodobite cu steagul grecesc, a fost atât de impresionat încât ar fi spus că nici în Pireu nu a văzut vreodată atâtea steaguri grecești. Timp de aproape 50 de ani, Brăila a fost înfrumusețată prin prezența grecilor, în mâinile cărora s-au aflat, pâna în 1880, aproape în totalitate, navigația, comerțul și industria orașului, progresul economic fiind completat de cel cultural.

Comunitatea Greacă din Brăila a fost înființată pe 18 februarie 1863, de către 315 greci, cu scopul principal de a construi această biserică, unde Sfânta Liturghie să se săvârșească în limba lor. În aceeași ședință, președinte a fost ales marele comerciant Gheorghios Avasiotis, pe care străinii îl numeau ‘Roi du Danube’ (Regele Dunării). Pentru ridicarea bisericii s-a desfășurat o colectă între membrii comunității, donații în bani fiind oferite și de alte comunități grecești din România.

Citeste si:  Cioloş: Reuşim să ne menţinem în ţinta de deficit de sub 3%; în calcule am inclus creşterea de 10% a salariilor

La 26 februarie 1863, epitropia Comunității Grecești a trimis un memoriu domnitorului Alexandru I. Cuza, în care îi cereau permisiunea construirii unei biserici a comunității, închinată Bunei Vestiri, pentru care au depus zece mii florini de aur.

La 13 aprilie 1863, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Cristian Tell, în urma intervenției prefectului Brăilei, Gheorghe Iorgulescu, a ordonat Consiliului Municipiului Brăila să acorde Comunității Grecești o biserică care să funcționeze în limba greacă, ‘deoarece dintre cele o mie șase sute de vapoare care veneau anual în oraș, jumătate erau grecești’.

Domnitorul Alexandru I. Cuza le-a acordat permisiunea construirii bisericii la 15 mai 1863, iar la data de 8 septembrie a aceluiași an a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie a sfântului lăcaș, ridicat pentru marinarii celor 800 de corăbii grecești care soseau anual în Portul Brăila.

Se spune că unul dintre ctitori a avut un vis care a dus la descoperirea izvorului cu proprietăți vindecătoare, care se află acum sub Sfântul Altar. ‘Izvorul se găsește la o adâncime de 15 metri și este vindecător doar de ziua Izvorului Tămăduirii, când agheasma țâșnește și suprafața apei fântânii ajunge la doi metri. Numai în această zi preoții deschid fântâna și mulți bolnavi vin din toată țara să primească agheasma, având nădejdea și credința că se vor vindeca’, a spus părintele Vicențiu Curelaru.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata