Tulcea: Altîn Tepe – Dealul de Aur de altădată a devenit Dealul Sărăciei

36

Cel mai bogat zăcământ de cupru din România, Altîn Tepe, comuna Stejaru, exploatat de mai bine de patru milenii și închis în anul 2003, a transformat satul cel mai modern din România într-un pol al sărăciei.

Locuitorii zonei dintre Dunăre și Marea Neagră se pare că-și confecționau podoabele și cele necesare prin gospodărie din cuprul de la Altîn Tepe, Dealul de Aur. Localitatea apare însă cu acest nume abia în anul 1543 în Defterul Imperiului otoman care a stăpânit regiunea.

Descoperit de inginerul Radu Pascu în anul 1897, potrivit lucrării „Istoria inedită a nașterii și dezvoltării lucrărilor de explorare geologică și a industriei miniere din Dobrogea de Nordh, semnată de Vasile Bacalu, zăcământul de la Altîn Tepe a fost exploatat de la început rudimentar și haotic pentru extragerea sulfului. Activitățile de extracție a cuprului de aici s-au intensificat după anul 1925, atunci când la doi kilometri depărtare, în localitatea Baia, a ajuns calea ferată.

Exploatarea irațională a zăcământului de pirită cupriferă a dus la epuizarea resurselor de la suprafață, unii geologi considerând încă din anul 1942 că aici nu mai există rezerve și preconizând închiderea minei până în anul 1970.

Citeste si:  PREFABRICATE PARMA & PAVER SRL - notificare privind deschiderea procedurii de insolvenţă

Geologul Vasile Bacalu s-a opus acestei idei și, în anul anul 1963, în ciuda tuturor studiilor făcute de colegi, a proiectat primul foraj înclinat și dirijat de la Altîn Tepe, pentru ca un an mai târziu, după cheltuieli îngrijorătoare pentru Securitatea acelor vremuri care l-a acuzat de sabotaj, să descopere, la o adâncime de 550 de metri, o lentilă de minereu cuprifer cu o grosime aparentă de 27,5 metri. Alte două lentile au fost descoperite la 800 și 900 de metri adâncime, rezervele de cupru de la Altîn Tepe fiind estimate, în anul 1968, la peste 1,5 milioane de tone.

Zăcământul de aici avea conținutul cel mai bogat în cupru din țară și a constituit principalul motiv al deciziei autorităților române de a aproba execuția la Altîn Tepe a unui puț central de exploatare și extracție de la 750 de metri.

Citeste si:  Timiș: Un spital particular a intrat în insolvenţă

În paralel cu dezvoltarea activității economice, a început și amenajarea localității. Astfel, în anii ’70, în satul din comuna Stejaru s-au construit primele blocuri, apoi a apărut un cinematograf de lux, numărul angajaților fiind de peste 1.000, în condițiile în care cel al populației era de circa 800.

Exploatarea de la Altîn Tepe s-a închis treptat începând din anul 1998, în ciuda protestelor minerilor, iar în urmă a rămas o ruină.

„Dacă mina ar fi funcționat în continuare, la ora aceasta, eram cea mai bogată comună din România. Acum, acolo, cred că avem cea mai gravă situație din țară. Aproape 90% din spațiul locativ aparține Minvest Deva, iar tot terenul este în administrarea companiei. De zece ani, aici nu mai avem niciun reprezentant al ei, iar oamenii nu au cu cine să încheie contracte de închiriere pentru apartamente, nu pot să-și schimbe buletinele de identitate, iar unii nu pot lua nici măcar ajutoare sociale”, spune primarul comunei Stejaru, Dumitru Enache.

Citeste si:  Leul s-ar putea deprecia faţă de euro la un nivel minim record

De pe drumul județean, satul Altîn Tepe pare locul ideal pentru o vacanță, dar odată ajuns în sat călătorul se va întreba unde a nimerit. „Daaa! E frumos la noi, nu? Aer curat, soare, liniște”, spune hâtru un bătrân care stă alături de alți vecini pe o bancă la scara unui bloc cu geamuri sparte.

„Blocurile astea sunt făcute prin 1976, printre ultimele construite aici. Cât timp a mers întreprinderea, dacă se strica ceva, se repara, dar după ce s-a închis mina, nimeni nu a mai făcut nimic. Apoi, le-au luat cei de la Deva și acum nu mai vor să-și ia mâinile de pe blocurile astea. Probabil că cei de acolo au ceva de câștigat de aici, dar noi nu știm ce”, spune nea Mihai.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata