Bogdan Aurescu (MAE): Scutul de la Deveselu – un sistem strict defensiv, neîndreptat împotriva cuiva anume

Secretarul de stat pentru afaceri strategice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că zona geografică în care se află România este din ce în ce mai vulnerabilă la amenințări cu rachete balistice, iar scutul antirachetă de la Deveselu reprezintă un sistem strict defensiv și nu este îndreptat împotriva cuiva anume.

Aurescu vorbește, în interviu, despre resorturile deciziei de amplasare a scutului antirachetă în România, apreciind că acest lucru reprezintă o confirmare a valorii substanțiale a Parteneriatului Strategic dintre țara noastră și Statele Unite. Totodată, demnitarul român arată în ce constă rolul României ca furnizor de securitate în regiune și își exprimă preocuparea față de pericolul creării unui nou conflict prelungit în regiunea Mării Negre.

AGERPRES: Cât este meritul diplomației române și cât a cântărit poziția geo-strategică în decizia de amplasare a scutului antirachetă de la Deveselu?

Bogdan Aurescu: Decizia amplasării în România a unor elemente ale sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA din Europa a venit, firesc, pe fondul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, ajuns la un înalt nivel de excelență în domeniul politico-militar, dar este și o recunoaștere a poziției strategice a României în regiune.

După cum este știut, Parteneriatul Strategic dintre România și SUA a fost lansat inițial în 1997 și reînnoit în 2011, prin Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic dintre România și SUA pentru secolul al XXI-lea. Începând din decembrie 2005, România și SUA implementează și Acordul privind activitățile forțelor SUA staționate pe teritoriul României. România este astfel un partener strategic de primă valoare al SUA și un Aliat de încredere în cadrul NATO.

Decizia de amplasare reprezintă o confirmare a valorii substanțiale a acestui parteneriat și a rolului important pe care țara noastră îl are în cadrul Alianței Nord-Atlantice. România a demonstrat voință politică și a susținut din punct de vedere diplomatic eforturile de a dezvolta acest nou proiect strategic cu Statele Unite. În același timp, proiectul presupune nu doar participarea în cadrul sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA din Europa (US EPAA), realizat printr-o abordare adaptivă în etape, cât și participarea la dezvoltarea capabilității NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Aceasta reflectă consecvența celor două state de a dezvolta cooperarea pentru consolidarea securității României și SUA, precum și a securității colective a Alianței Nord-Atlantice.

Acordul între România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, și pe care l-am negociat ca șef al echipei române de negociere, este primul document juridic bilateral care menționează Parteneriatul Strategic cu SUA. El transpune în plan juridic angajamentul României de a participa în cadrul US EPAA. Procesul de punere în aplicare a Acordului a continuat într-un ritm susținut, la 29 iulie 2014 fiind finalizat cadrul juridic pentru implementarea acestuia. Astfel, sunt create condițiile pentru operaționalizarea Facilității antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu în cursul anului 2015.

În același timp, zona geografică din care facem parte este din ce în ce mai vulnerabilă la amenințări cu rachete balistice provenind din afara spațiului euro-atlantic. În acest context, România este, din punct de vedere strategic, în cea mai bună poziție pentru a găzdui interceptorii tereștri din componenta sudică a US EPAA. Progresele înregistrate în operaționalizarea Bazei de la Deveselu au fost prezentate Aliaților de către partea română cu prilejul Summit-ului NATO din Marea Britanie din 4-5 septembrie 2014. Aspectele discutate la Summit privind proiectul de apărare împotriva rachetelor balistice, cum de altfel indică și Declarația Finală, evidențiază fără echivoc determinarea Aliaților de a continua implementarea acestui proiect de relevanță majoră pentru România, fiind recunoscută expres contribuția concretă a României, prin Baza Deveselu.

AGERPRES: În ce măsură poate oferi sistemul de la Deveselu protecție împotriva unei amenințări venite de la răsărit?

Bogdan Aurescu: Atât US EPAA, cât și capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice în care va fi integrată US EPAA sunt destinate să asigure protecția împotriva potențialelor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. În același timp, US EPAA, ca și sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice reprezintă un sistem strict defensiv, neîndreptat împotriva cuiva anume. El apără împotriva oricărui atac cu rachete balistice. În textul Acordului bilateral dintre România și SUA se menționează, în mod explicit, faptul că sistemul va fi utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU.

Este știut că, urmare a evoluțiilor politice și tehnologice, riscurile legate de posibile amenințări cu rachete cu rază scurtă și medie de acțiune au crescut. Nu numai state, dar și actori non-statali posedă sau pot intra în posesia unor astfel de tehnologii militare. Iar România, ca membru NATO, este obligată să acționeze, în baza articolului 5 din Tratatul de la Washington, care consacră principiul apărării colective, atunci când un membru al Alianței este supus unui atac armat.

Prin urmare, operaționalizarea cât mai rapidă a sistemului antirachetă va întări securitatea națională atât direct, prin protecția pe care o asigură întregului teritoriu național, cât și indirect, deoarece sistemul va avea un rol important de descurajare, în măsură să diminueze riscurile legate de eventuale atacuri cu rachete balistice.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.