Stefan W. Hell laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2014 – fişă biografică

La 8 octombrie 2014, cetățeanul german de origine română Stefan W. Hell a devenit, alături de alți doi oameni de știință, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2014.

Prin inventarea și dezvoltarea ulterioară a microscopiei STED și prin alte metode ale microscopiei, Stefan W. Hell a demonstrat că poate îmbunătăți substanțial puterea de rezoluție a microscopiei fluorescente, ce era în prealabil limitată la jumătate din lungimea de undă a luminii captate (> 200 nanometri).

***

Stefan W. Hell s-a născut la 23 decembrie 1962, în Arad. Și-a petrecut copilăria în comuna Sântana, unde a urmat cursurile școlii generale între anii 1969 și 1977. S-a înscris la liceul ”Nikolaus Lenau” din Timișoara în 1977, ale cărui cursuri le-a urmat până în martie 1978. În aprilie 1978, a plecat în Germania împreună cu părinții, stabilindu-se la Ludwigshafen. A urmat facultatea la Universitatea din Heidelberg, unde, în 1990, a obținut titlul de Doctor în Fizică cu calificativul ”Suma Cum Laude”.

Din 1991 până în 1993, a lucrat în cadrul Laboratorului european de biologie moleculară din Heidelberg, unde a reușit să demonstreze principiile microscopiei 4-Pi. Între 1993 și 1996, a condus departamentul de Fizică Medicală din cadrul Universității din Turku, Finlanda. În paralel, în 1993 și 1994 a fost cercetător invitat la Universitatea din Oxford.

La 15 octombrie 2002, a devenit directorul Institutului de Chimie Biofizică ”Max Planck”, din Göttingen, Germania, unde a înființat departamentul de nanobiofotonică. Din 2003, este și liderul Diviziei de Nanoscopie Optică, în cadrul Centrului de Cercetare a Cancerului din Heidelberg.

În urma cercetărilor efectuate, profesorul Stefan W. Hell a publicat în reviste de specialitate de prestigiu, peste 200 de lucrări științifice, oricare dintre aceste lucrări putând fi considerată ca referință în domeniu.

În semn de recunoaștere a prodigioasei sale activități științifice, profesorul Stefan Hell a primit numeroase distincții. Printre acestea se numără: Premiul ICO, Comisia Internațională de Optică (2000); Premiul de Inovare al Fundației Leibinger (2002); Premiile ”Gottlieb Daimler” și ”Karl Benz”, Academia de Științe ”Brandenburg” din Berlin (2004); Premiul pentru Inovare al Președintelui Germaniei (2006); Premiul ”Gottfried Wilhelm Leibniz” al Consiliului German de Cercetare (2008); Premiul Otto ”Hahn” pentru fizică (2009), Doctor honoris causa med., Universitatea din Turku, Finlanda; Premiul European pentru Știință ”Körber” (2011); Premiul ”Meyenburg” pentru cercetare în domeniul cancerului (2011); Doctor Honoris Causa al Universității de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad (2012).

Din 2012, este membru de onoare din străinătate al Academiei Române. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)