Târgul Drăgaica – o sărbătoare tradiţională din zona Buzăului

Târgul Drăgaica este o sărbătoare tradițională din zona Buzăului care are loc în fiecare an între 12-24 iunie, cu ritualuri agrare și războinice ce fac trimitere la zeița fecundității Ceres. Această sărbătoare ancestrală poate fi privită în triplă ipostază.

Întâi de toate, este sărbătoarea închinată debutului strângerii recoltelor, un prilej de sărbătoare și de bucurie pentru belșugul holdelor. Drăgăicile sau Sânzienele sunt un fel de vestale care amintesc riturile protecției și fecundității agrare a zeiței Ceres. În cursul zilei de 24 iunie aveau loc ritualuri care începeau în zorii zilei și durau până la răsăritul soarelui.

Fete îmbrăcate în ii și fote de sărbătoare, cu capetele acoperite cu marame albe și coronițe de flori de drăgăicuță, încinse la brâu cu cordoane din aceleași flori, se îndreptau spre câmpul cu rodul cel mai bogat, vesele și jucăușe. De acolo, cu spice în mână, se întorceau în sat la locul de horă, unde începeau adevărata petrecere.

Citeste si:  De ce nu mai iese Isarescu la restaurant

În al doilea rând, este târg, iarmaroc, mare bâlci atestat din secolul al XV-lea, cu rol foarte important în comerțul cu lână. Ziua Drăgăicii este 24 iunie, după ce se tund oile, vite mari. Era situat la întretăierea drumurilor comerciale care legau Dobrogea cu Brașovul și Transilvania, așa-numitul drum al transhumanței, Moldova cu capitala Țării Românești — Târgoviște, și lega comerțul dunărean cu zonele de munte.

Târgul, amintit pentru importanța lui de Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei, este menționat ca aducător de mari venituri într-un document din 26 august 1778 de la Alexandru Ipsilanti. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, târgul „Drăgaica” este mutat la marginea Buzăului, la Băncești, sat aparținător comunei Simileasca, Alexandru Ipsilanti încredințându-l, printr-un hrisov domnesc, datat august 1778, Episcopiei, când i se acordă vama târgului odată cu scutirea de oierit, cu toate veniturile sale obținute, în principal, din desfacerea produselor agricole, dar și a altor mărfuri ale crescătorilor de vite ori ale meșteșugarilor veniți pe ruta Lemberg — Cernăuți — Bacău — Buzău — Silistra — Constantinopole, cunoscută ca Drumul Bogdanului sau Drumul Mare.

Citeste si:  Trafic restricţionat pe mai multe artere de circulaţie - sâmbătă şi duminică

În al treilea rând, este o sărbătoare creștin-ortodoxă, Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, numit Înaintemergătorul, pentru că a anunțat venirea lui Iisus.

Cele două sărbători — profană și creștină — și-au dat mâna într-un târg-bâlci unde se întâlnesc producători din toată țara și din toate domeniile. Prin tradiție, în această zi de mare sărbătoare, familii întregi, de la copii la bunici, merg împreună la bâlci pentru a mânca mici sau gogoși, halviță ori baclava, a bea bere și vin și a cumpăra obiecte exotice cum ar fi pălării de pai, ochelari de soare, și a se da în lanțuri, așa-zisele comedii.

Citeste si:  Constanţa: Cristi Borcea, transportat de la penitenciar la spitalul judeţean

„Niciun document istoric, până în jurul anului 1500, nu indica o dată precisă referitoare la nașterea Drăgăicii sau a Sânzienelor, dar este cert că apariția unui cult al roadelor, în opinia etnologilor, este vechi de milenii, fiind motivată, în acest areal, de așezarea geografică a zonei, aflată la intersecția drumurilor de transhumanță într-un loc aidoma celui din balada Miorița”, susține publicistul Viorel Frâncu, autorul unei lucrării dedicate acestui târg.

Sărbătoarea de Sânziene, din 24 iunie, de ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, cel care a avut menirea de a-l vesti lumii întregi pe Mesia, este imperios legată de cultul recoltei, al vegetației, fecundității. Vechimea și complexitatea sărbătorii explica polisemantismul cuvântului Drăgaică, un amestec între păgânism, vrăjitorie și creștinism primar.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata