Balta Albă – lacul vindecător din judeţul Buzău

60

În urmă cu un secol și jumătate, Băile Balta-Albă erau cunoscute în întreaga țară. Pentru protipendada vremii, era o modă să mergi la Balta Albă, în județul Slam Râmnic. Direcția Poștelor a fost nevoită să organizeze un curier special pentru ruta București – Balta-Albă. Numărul celor care căutau anual binefacerile bălților trecea de 15.000 de persoane, majoritatea din ‘lumea bună’. Vasile Alecsandri și Alexandru Odobescu au scris pagini memorabile depre ‘lacul vindecător’.

În acest izvor de tămăduire ‘orbii câștigau vederile, surzii auzul, ologii picioarele, bărbații puterile’, nota bardul de la Mircești.

‘Vestitorul românesc’ nu mai contenea cu știrile despre persoane ilustre care făceau cure balneare pe malul lacului.
Care erau principalele ‘suferințe’ pentru care medicii vremii recomandau apele lacului? Într-un articol publicat în ziarul ‘Românul’ la sfârșitul secolului, intitulat ‘Băile țării noastre’, se enumerau calitățile curative ale apelor lacului Balta Albă. De altfel, acesta a acumulat cele mai multe nominalizări.

Citeste si:  WIND ENERGY STRATEGY SRL - notificare privind deschiderii procedurii generale a insolvenţei

‘Emoroizii’ se tratau la Călimănești, Strunga, Balta Albă ș.a. O altă categorie de boli tratabile în această stațiune se referă la ‘ficat, umflătură, învârtoșare’. Tot la Balta Albă, doamnele din înalta societate bucureșteană puteau ameliora ‘Ipocondria’ și ‘Migrena’. Pentru ‘Nervozitate’ erau recomandate localitățile Constanța și Bălțățești.

Singura zonă balneară care vindecă psoriazisul și bolile de piele era considerată Balta Albă. Lacurile din Câmpia Râmnicului erau recomandate și pentru ‘tumorile albe’, reumatism, paralizii periferice, dar și pentru … neputință bărbătească.

Stațiunea propriu-zisă a fost înființată în anul 1838, primul hotel a fost construit în anul 1872, iar al doilea în anul 1884. C. Heptes a făcut prima analiză a apei în 1847, iar Carol Davila în 1873, dar adevărata probă a apei și nămolului o face doctorul Ionescu Călinești, inventatorul Pell-amarului.

Citeste si:  Iosif Armaş conduce imperiul din Herculane spre faliment

În 1847, la Balta Albă veneau circa 15.000 de oameni magnetizați de ideea apei ,,făcătoare de minuni’, cifră astronomică, dacă ne gândim că drumul se făcea pe jos sau cu ,,caroutza’, acel vehicol cu efect special asupra sistemului nervos.

Nu numai Alecsandri, dar și Odobescu și mulți alții s-au grăbit să ne lase impresiile lor despre Balta Albă, impresii construite pe contrastul dintre satul cu stuf pe acoperișuri și mirarea călătorului care găsea aici salon cu ruletă. Dar nimeni nu s-a gândit să spună posterității dacă apa sau nămolul fuseseră bune la ceva. Astfel că după 1873, an când râul Buzău se revarsă peste lac, renumele Bălții Albe începe să scadă, iar redobândirea Dobrogei și a litoralului românesc de către statul român o fac să cadă într-o uitare vrednică de civilizațiile antice.

Citeste si:  ADYSMOB SRL - notificare privind deschiderea procedurii insolvenţei

Cei care i-au păstrat renumele au fost totuși oamenii locului, care s-au zbătut mereu să-i lămurească pe alții că Balta e cu adevărat miraculoasă, mai bună chiar decât lacurile numite ,,ghiol’. Și, timid la început, a pornit din nou pelerinajul. După anii ’60 ai secolului al XX-lea a apărut Stațiunea Balta Albă cu un hotel, camping cu căsuțe, tratament supravegheat de medici specialiști, cu împachetări, vibromasaj, aerosoli și cu cea mai modernă aparatură de electroterapie din țară.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata