EUR
4,84 RON
(0%)
USD
4,11 RON
(0%)
GBP
5,36 RON
(+0.05%)
CHF
4,50 RON
(+0.01%)
BGN
2,48 RON
(-0.08%)
BYN
1,67 RON
(+0.27%)
CAD
3,07 RON
(0%)
RSD
0,04 RON
(0%)
AUD
2,94 RON
(-0.02%)
JPY
0,04 RON
(+0.01%)
CZK
0,18 RON
(+0.01%)
INR
0,05 RON
(-0.07%)

Mănăstirea Prislop – locul unde îşi doarme somnul de veci părintele Arsenie Boca

Chiar dacă nu a fost canonizat, credincioșii îl numesc „Sfântul Ardealului” și străbat sute de kilometri pentru a ajunge la mormântul său din cimitirul Mănăstirii Prislop, din județul Hunedoara. Părintele Arsenie Boca este cel care aduce la Mănăstirea Prislop, din Munții Retezat, sute de credincioși aflați în căutarea unei alinări a sufletului.

Locul în care se află mănăstirea este unul cu o încărcătură aparte, purtând cu el eforturile celor care și-au dedicat viața bisericii și amprenta fostului Ieromonah Arsenie Boca.

Mănăstirea Prislop are o istorie care străbate șase secole de evenimente, cu zile bune și mai puțin bune, dar cu o statornicie dată de îndârjirea muntelui și a credinței adevărate. Ridicată într-o poiană din Munții Retezat, la câteva zeci de kilometri de orașul Hațeg, mănăstirea este astăzi loc de pelerinaj pentru credincioșii ortodocși din toată țara. Aici vin oameni care își caută liniștea interioară, semeni doborâți de necazuri în așteptarea unor zile mai bune, dar cei mai mulți pelerini sunt români care doresc să se închine la mormântul părintelui Arsenie Boca, sfântul lor nesfințit.

Nu este greu să ajungi la Mănăstirea Prislop pentru că drumul îți arată cursul său începând cu municipiul Hunedoara, prin Silvașu de Jos sau pe a doua variantă, din orașul Hațeg. Șoseaua, relativ îngustă, urcă până în apropierea mănăstirii, acompaniată fiind de tarabele de flori pe care le poți întâlni pe marginea drumului imediat după ieșirea din Silvașu de Jos.

Un spațiu larg, cu multă lumină, înconjurat de dealuri cu brazi, se deschide în fața călătorului chiar în fața mănăstirii. Parcăm cu grijă și trecem pe sub poarta de intrare, nu înainte de a ne pregăti așa cum trebuie, pentru că trebuie să știm că accesul în perimetrul lăcașului de cult este posibil doar dacă suntem îmbrăcați așa cum se cuvine pentru un asemenea loc: bărbații în pantalon lung, iar femeile în fustă.

În poienița din fața bisericii este multă lume pentru că pe timp de vară numărul credincioșilor care urcă la mănăstirea Prislop este mare. Oamenii vorbesc în șoaptă, iar în mâini poartă buchete de flori pe care le vor depune, mai târziu, la mormântul părintelui Arsenie Boca, din cimitirul mănăstirii.

În stânga bisericii se vede clopotnița din piatră și lemn ridicată de părintele Arsenie Boca, iar puțin mai încolo altarul în aer liber. Ridicat relativ recent, acest altar are ca scop principal să găzduiască slujbele din zilele de sărbătoare, în special vara, atunci când la Mănăstirea Prislop vin foarte mulți oameni, iar biserica mică, devine neîncăpătoare.

Documentele mănăstirii ne spun că a fost ctitorită de Sfântul Nicodim, cunoscut pentru faptul că a îndrumat și reorganizat monahismul românesc din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Peste ani, aici o găsim pe Domnița Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab din București.

Domnița a auzit de puterile vindecătoare ale unui izvor de lângă mănăstire și s-a făcut bine după ce a băut din apa acestuia. În semn de recunoștință, între anii 1564-1580, Zamfira a restaurat biserica mănăstirii și a refăcut pictura în frescă de acolo. De aceea, Domnița Zamfira este considerată, în istoria mănăstirii, ca fiind cel de-al doilea ctitor de la Prislop. Tot aici își are și mormântul.

Mănăstirea Prislop a trecut însă și prin momente extrem de grele. Incendiată în anul 1762 din ordinul generalului Burlow, pentru a-i pedepsi astfel pe călugării ortodocși care nu au vrut să treacă la greco-catolicism, biserica a avut mult de suferit. Chiar dacă pictura i-a fost distrusă de flăcări, s-au păstrat totuși opt scene din „Acatistul Maicii Domnului” în registrul superior al pronaosului, iar afară se mai poate vedea icoana hramului Sfântul Ioan Evanghelistul și fragmente din „Judecata de Apoi”.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata