CE introduce o acţiune în justiţie împotriva României pentru iazul de decantare Boşneag din Moldova Nouă

14

Comisia Europeană /CE/ introduce o acțiune în justiție împotriva României pentru nerespectarea legislației Uniunii Europene /UE/ privind deșeurile miniere, în cazul iazului de decantare Boșneag, în care au fost deversate deșeuri provenite din exploatarea minelor de cupru și zinc din Moldova Nouă, se arată într-un comunicat de presă al forului european, publicat joi.

Potrivit sursei citate, nerespectarea legislației UE privind deșeurile miniere se referă la deșeurile provenite din extracția, tratarea și stocarea resurselor minerale, precum și din exploatarea carierelor.

‘Cazul se referă la iazul Boșneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deșeuri provenite din exploatarea minelor de cupru și zinc din Moldova Nouă, România, și care este, în prezent, aproape complet abandonat. Iazul este o sursă majoră de poluare, răspândind pulberi toxice care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană și pentru mediu. România a fost de acord să ia măsuri pentru a soluționa problema, însă progresele au fost insuficiente. Având în vedere gravitatea riscului în acest caz și la recomandarea comisarului pentru mediu, domnul Janez Potočnik, Comisia introduce o acțiune împotriva României în fața Curții de Justiție a UE, în scopul de a se asigura că sunt luate măsuri corective mai rapid’, se precizează în informarea Comisiei.

Citeste si:  Misiunea comună de evaluare a FMI, BM şi CE soseşte marţi (27 aprilie 2010) la Bucureşti

CE a lansat o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pe această temă, printr-o scrisoare de punere în întârziere transmisă în octombrie 2012, care a fost urmată de un aviz motivat în februarie 2014.

În răspunsul său, România a acceptat faptul că iazul Boșneag rămâne sursă de poluare în timpul perioadelor cu vânt puternic și a recunoscut necesitatea unor măsuri corective. Deși s-au propus unele măsuri, inclusiv, de exemplu, un sistem de irigare, nu s-au luat încă măsuri concrete, notează forul european.

Iazul de decantare a apelor de mină Tăușani — Boșneag este amplasat pe malul stâng al Dunării, pe teritoriul orașului Moldova Nouă, între localitățile Moldova Veche și Coronini, în apropierea zonei umede Ostrovul Moldova Veche din Parcul Natural Porțile de Fier.

Citeste si:  Feniculul - planta magică, vindecătoare

În temeiul legislației UE, statele membre au obligația să se asigure că deșeurile miniere sunt gestionate, astfel încât sănătatea umană să nu fie pusă în pericol și fără să se utilizeze procedee sau metode care pot pune în pericol mediul, în special fără a constitui un risc pentru apă, aer, sol, faună și floră.

În același timp, trebuie depuse eforturi atente pentru a evita producerea de neplăceri din cauza zgomotului sau mirosului și, totodată, peisajul și locurile de interes special nu trebuie afectate în mod negativ. De asemenea, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru interzicerea abandonului, aruncării sau depozitării necontrolate a deșeurilor miniere, chiar și după închiderea instalației de tratare a deșeurilor, luând toate măsurile de precauție pentru a limita riscurile pentru sănătatea publică și pentru mediu care sunt legate de funcționarea instalațiilor de tratare a deșeurilor miniere.

Conform datelor oficiale, în cazul în care un stat membru nu restabilește conformitatea cu legislația UE, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție. Cu toate acestea, în aproximativ 95% dintre cazurile de neîndeplinire a obligațiilor, statele membre se conformează obligațiilor care le revin în temeiul legislației europene înainte de sesizarea Curții.

Citeste si:  Sectorul irigaţiilor ar putea rămâne fără subvenţii în 2010

Totuși, în cazul specific al statelor membre care nu au pus în aplicare directivele în termenul convenit de către Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, Comisia poate cere Curții să sancționeze financiar statul membru în momentul în care se pronunță pentru prima dată în cauză. Sancțiunile financiare asupra statului membru se aplică în funcție de durata și de gravitatea încălcării, precum și în funcție de dimensiunea statului membru, pe baza a două elemente: o sumă forfetară, stabilită în raport cu intervalul de timp derulat de la pronunțarea primei hotărâri, respectiv o amendă zilnică, calculată de la data celei de-a doua hotărâri, până când statul membru încetează încălcarea. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata