Podgoriile şi ctitoriile, moştenirea brâncovenească din judeţul Buzău

28

„Marele domnitor Constantin Brâncoveanu a iubit meleagurile Buzăului și acest lucru poate fi dedus din numărul mare de edificii, crame, biserici și mănăstiri, pe teritoriul județului nostru”, susține Ionel Stănuță, consilier la Direcția de Cultură Buzău.

Domnitorul Constantin Brâncoveanu(1654-1714) a fost cunoscut în epocă atât pentru evlavia sa, inconfundabilul său stil arhitectonic, cât și pentru spiritul său întreprinzător, fapt pentru care a fost supranumit de contemporani Prințul Aurului. Cum a făcut însă averea sa fabuloasă?

‘Având un dezvoltat simț al banului, Brâncoveanu a construit în localitățile buzoiene Merei, Sărățeanca, Greceanca, Năeanca, dar și în județul Prahova, la Tohani, Ceptura, Pleașa-Scăieni, crame cu una, două sau patru alveole, fiecare cu câte patru bolți în semicalotă sprijinite pe un stâlp central, în care vinifica producția de struguri din viile lui’, a declarat  istoricul Marius Constantinescu, doctor în istorie. Originar din comuna Pietroasele, Marius Constantinescu, fost director al Muzeului județean Buzău, a refăcut pe baza documentelor Drumul vinului din vremea celebrului domnitor.

Citeste si:  Complexul brâncovenesc Râmnicu Sărat, secole de istorie zbuciumată

‘Toamna târziu, cam după 15 noiembrie, după al doilea pritoc, încărca vinul din cramele de pe Istrița și Dealul Mare în butii de câte 200 de vedre, circa 2.000 de litri, cetluite, fixate cu chingi de metal, pe care trase de câte două perechi de boi. La producția de vin din zona noastră domnitorul adăuga vinul din cramele pe care le avea la Potlogi, la Novaci, la Brâncoveni și în alte sate ale lui din nordul Olteniei, și forma, astfel, un convoi de 150 — 200 care cu butii, după cum era producția anului, care pleca spre nordul ltaliei. Convoiul era condus de unul din oamenii lui de încredere și era păzit de un detașament de călăreți înzăuați’, a precizat Marius Constantinescu.

Potrivit istoricului buzoian, vinul era vândut pe bani buni la Florența, la Milano, la Veneția și în alte centre din nordul Italiei. Primăvara, înainte de Buna Vestire, pe 25 martie, convoiul se întorcea în țară, una din butiile din convoi fiind plină cu bani de aur, încasați pe vinul vândut. Acesta susține că domnitorul Constantin Brâncoveanu a înțeles că cea mai rodnică folosire a pământurilor din dealurile Istrița și Dealul Mare este cultivarea lor cu viță de vie. Ca urmare, acesta a plantat întinse vii în toată zona Podgoriei Dealul Mare, la Vernești, Urlați și Scăieni, iar la Tohani a defrișat o dumbravă și în locul ei a plantat vie creând celebra podgorie.

Citeste si:  Zeci de mii de credincioşi au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Mitropolitul Clujului la Mănăstirea Nicula

‘Plantațiile viticole au fost una din sursele proverbialei mari bogății a lui Constantin Brâncoveanu, supranumit de turci Altân Bei, adică Prințul Aurului sau Prințul de aur’, mai susține Marius Constantinescu.

Domnul valah a găsit de cuviință să consolideze granița nord-estică a Țării Românești prin monumente de arhitectură menite să înfrunte veacurile. La sfârșitul secolului al XVII-lea, în plină epocă creatoare, domnul Țării Românești aflând ‘loc iscusit’, cum scrie în hrisovul său din 1700, împreună cu vel spătarul Mihail Cantacuzino, unchiul său, au ridicat și înzestrat o ctitorie la Râmnicu Sărat, a cărei construcție a fost terminată în 1697.

Citeste si:  Ctitorii brâncoveneşti: Palatul Mogoşoaia

Potrivit directorului Muzeului municipal Râmnicu Sărat, Marius Niculae, Casa brâncovenească de la Râmnic este compusă dintr-un edificiu central, construit în stilul neoromânesc al secolului XVII, un pridvor amplu și ferestre cu chenare largi, care sfârșesc în arc trilobat. Plastica fațadei amintește de stilul renascentist, la parter se deschid ferestre în plin centru, iar etajul are ferestre drepte. În sala mare, bolțile arcuite au ca punct central de sprijin statui din piatră, printre care și celebra piesă ‘Samson și leul’, aflată în prezent la Palatul Mogoșoaia.

Complexul brâncovenesc de la Râmnicu Sărat stă mărturie unor vremuri înfloritoare din istoria poporului român, dar și rolului strategic pe care l-a avut orașul de pe râul Râmnic.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata