Românii consumă de cinci ori mai puţin peşte decât media din ţările Uniunii Europene

17

Românii consumă între 4 și 4,5 kilograme de pește pe an, adică de cinci ori mai puțin decât media înregistrată în țările Uniunii Europene, iar importurile de pește reprezintă peste 80% din consum, a declarat, la Tulcea, Gheorghe Văcaru, consilier în cadrul Autorității de Management pentru Programul Operațional de Pescuit (POP) din cadrul Ministerului Agriculturii.

„Consumul de pește în România înainte de 1989 era de 6-8 kilograme pe locuitor și pe an, însă, după 10 ani de la revoluție, consumul a scăzut la două kilograme pentru că românii au simțit o destindere față de alte produse. Însă, în ultimii 3-4 ani, consumul de pește a variat între 3, 4 chiar 4,5 kilograme pe locuitor și pe an, dar importurile reprezintă peste 80%. Numai anul trecut importurile au reprezentat 87% din consum”, a precizat Gheorghe Văcaru.

România importă cel mai pește din Norvegia sau din țările Americii de Sud, dar și din Grecia, Italia și, mai nou, din Turcia și Ungaria. Pe primul loc în preferințele românilor a rămas în continuare macroul, urmat de crap, șalău și somn, însă și somonul a înregistrat o creștere în ultimii ani. Gheorghe Văcaru afirmă că în vestul Europei crapul nu se prea consumă, „pentru că are prea mute oase”, însă atunci când vin în România străinii mănâncă cu mare plăcere această specie de pește.

Citeste si:  Postul: avantaje şi riscuri pentru sănătate

În Uniunea Europeană, consumul mediu anual de pește este 20 de kilograme pe locuitor, dar și aici sunt variații foarte mari, în funcție de tradiție. În Ungaria consumul este de 2-3 kilograme pe locuitor și pe an, în timp ce în Portugalia sau Spania ajunge și la 50 — 60 de kilograme. La nivel mondial, cei mai mari consumatori de pește sunt japonezii, cu peste 90 de kg pe locuitor și pe an.

Chiar dacă românii vor să consume pește indigen, producția internă este departe de ceea ce se producea înainte de anii ’90, când în piscicultura românească se obțineau în jur de 50.000 de tone de pește, consideră consilierul din Ministerul Agriculturii.

„Anul trecut s-au produs un pic peste 10.000 de tone de pește în pescăria de apă dulce din România. S-a simțit și criza în piscicultură, însă ușor-ușor a început să crească și mă aștept ca măcar jumătate, dacă nu toate proiectele finanțate prin POP 2007-2013, să aibă succes. Numai în aceste ferme se poate obține un spor de producție de 30 — 40%. De altfel, una dintre țintele POP a fost de a crește producția de acvacultură cu 40%, raportat la anul de referință 2005, când producția era undeva la 8.000 de tone de pește”, a subliniat Văcaru.

Citeste si:  Idei care ar putea schimba alimentaţia în viitor

În opinia acestuia, implementarea unor proiecte de acvacultură cu ajutorul POP 2007-2013 va avea influențe pozitive în următorii 3-4 ani asupra consumului de pește, începând chiar cu anul 2015, pentru că se așteaptă ca aceste ferme să intre efectiv în producție.

România are licențiate pentru activitatea de acvacultură în jur de 100.000 de hectare de luciu de apă, însă nu toate fermele produc pentru piață. Foarte multe ferme din jurul Bucureștiului, chiar și din Delta Dunării, au ca principală activitate pescuitul sportiv.

„În sectorul agricol sunt undeva la 1.800 de hectare de luciu de apă, iar activitatea de bază este pescuitul sportiv, care a devenit o adevărată industrie în România, dar exista și zone unde producția de pește a rămas importantă, și mă refer la județele din nordul Moldovei, respectiv Botoșani, Iași, Suceava, unde se produce pește comparabil cu cantitățile de dinainte de 1989”, a adăugat piscicultorul Gheorghe Văcaru.

Potrivit sursei citate, punerea în valoare a fermelor și modernizarea fermelor piscicole existente ar trebui să fie unul dintre obiectivele principale ale viitorului Program Operațional pentru Pescuit.

„Acvacultura este în creștere. Piața peștelui și consumul de pește la nivel mondial sunt în creștere, iar în UE întâlnim cel mai mic ritm de creștere al acvaculturii, principalul factor limitativ fiind terenul. În schimb, la noi, este un paradox: avem spațiul amenajat pentru piscicultură, dar nu este pus în valoare”, a adăugat consilierul MADR.

Citeste si:  Rusia ia în calcul importul de cereale

România are la ora actuală în jur de 580 — 600 de unități piscicole de dimensiuni ce variază de la 1.000 de mp până la 1.000 de hectare, surprinzător însă că județele din nordul Moldovei (Botoșani, Iași Suceava) asigură 30—40% din producția din acvacultură a României. Înainte de 1989 erau mult mai puține unități piscicole pentru că erau de dimensiuni mult mai mari și produceau mult mai multe pește.

Un lucru îmbucurător este faptul că a crescut semnificativ producția internă de păstrăvi în România, fiind de peste patru ori mai mare decât înainte de anii ’90. Cu toate acestea, România încă importă masiv păstrav din Turcia.

La nivel mondial, China este cel mai mare producător de pește din acvacultura de ape dulci, în statisticile FAO existând China și pe urmă graficele cu restul lumii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează, în perioada 15-18 octombrie 2014, o vizită la beneficiari ai proiectelor finanțate din Programul Operațional pentru Pescuit (POP) 2007-2014 din județele Călărași, Tulcea și Constanța, acestea fiind identificate ca exemple de bună practică. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata