Sibiu: Păstrăvăria Albota, o afacere săsească, în locul preferat al lui Nicu Ceauşescu

Albota, cunoscută ca o muchie a masivului Făgărașului, este renumită în țară și în străinătate ca cea mai apreciată păstrăvărie românească, pentru că aici nu este doar un loc unde se crește și se cumpără pește, e mult mai mult, fiind vorba de un întreg complex turistic de patru stele.

„Complexul Turistic Albota este situat într-o locație idilică: la poalele munților Făgăraș, după satul Arpașu de Sus, la 55 km de aeroportul Sibiu, în drumul DN1 Sibiu-Brașov. Aici vă puteți bucura de „natura pură”, admirând Valea Arpășelului cu Căldarea și Rezervația Naturală, înconjurată în stânga de vârful Albota și în dreapta de Buteanu (2.507 m), dar și lacurile păstrăvăriei — toate într-un peisaj de neuitat!”, așa este descris Complexul Turistic Albota pe site-ul www.sibiu-turism.ro, aparținând Asociației Județene de Turism Sibiu.

Ca să mergi la păstrăvăria Albota nu trebuie să fii neapărat iubitor al mâncărurilor pescărești. Este suficient să îți dorești să ajungi într-un rai al bunătăților din Ardeal, atât cele tradiționale românești, dar și săsești. Pentru cei care sunt vegetarieni, păstrăvăria Albota este locul ideal unde pot degusta preparate sută la sută bio și se pot bucura de o oază de liniște și aer curat, admirând munții Făgărașului.

Citeste si:  Blana ursului din pădurea electorală

Cam cât de mult trebuie să îți dorești să ajungi la Albota? Ei bine, de primăvara până toamna târziu, autocare pline cu turiști străini parcurg cei 55 de kilometri pe cel mai circulat drum național din România, Drumul Național 1, de la Sibiu spre Brașov, oprindu-se în satul Arpașu de Sus. Un sat sibian liniștit, unde oamenii se îmbracă încă în costume tradiționale ca să meargă la slujbă duminică, dar în care principala atracție turistică este tocmai această păstrăvărie. Practic, de pe DN1, mai faci zece kilometri și ajungi la păstrăvăria Albota.

Din sat până la păstrăvărie, drumul făcut și refăcut de patronul păstrăvăriei pune răbdarea turiștilor pe jar, care abia așteaptă să ajungă la destinație. Indicatoare de lemn, frumos scrise, te invită să fii calm și îți deschid apetitul pentru specialitatea casei, un preparat unic, ce doar la Albota se gătește: file de păstrăv în fulgi de porumb, cu un sos ușor, răcoritor, de pătrunjel, cu cartofi natur peste care se presară ușor verdețuri proaspete, din grădina proprie. Lângă păstrăv se așează cu grijă o felie de lămâie, pe o salată creață, totul pentru un preparat marca Albota, care se poate servi aici sau la Restaurantul Hermania din centrul Sibiului, local aparținând aceluiași patron. După cum se știe, carnea de păstrăv are puține calorii și grăsimi și multe vitamine și minerale.

Citeste si:  Legea bugetului de stat şi cea a asigurărilor sociale pe anul 2016, promulgate de şeful statului

Cu bicicleta, ATV-ul, căruța, pe jos, dar și cu orice fel de autoturism, oricine poate ajunge la Albota. Pentru nostalgici și romantici, recomandăm șareta.

Păstrăvăria Albota are o producție anuală de 40 de tone de păstrăv, în cele 13 bazine. Aici, păstrăvul atinge greutatea de un sfert de kilogram, în maxim doi ani. Fântânel și Curcubeu sunt cele două feluri de păstrăvi crescuți la Albota. Fântânelul este mai închis la culoare spre deosebire de Curcubeu, ce are un spate punctat, cu o dungă roșie. Pentru turiștii care nu vin să pescuiască aici, cel mai interesant li se pare ritualul de hrănire al păstrăvilor, zilnic, înainte de apusul soarelui.

„La nivelul condițiilor din România, stăm bine spre foarte bine. Pe week-end, la mine vin o mie de oameni. Capacitatea de cazare este de o sută de locuri, dar mănâncă o mie. Soft-ul e baza mea, că asta am învățat. Eu văd un vis de-al meu, ceea ce făceau strămoșii noștri într-o gospodărie mică, să dezvolt la o scară mare, unde pot să îmbin partea turistică, partea de agricultură și numai asta îmi dă sustenabilitate. Suntem unici. Peisajul acesta e unic. Nu îl găsești nicăieri în lume. Locuri așa frumoase și așa prost exploatate ca în România… Asta e o oportunitate.

Nu mai există nicio păstrăvărie ca a noastră. Sunt păstrăvării, care produc mai mult. Dar, aceea e doar o păstrăvărie și atât. Ca turist nu ai ce face. Așa e conceptul altora. Nu mai există ce e la noi, nicăieri. Există pensiuni, păstrăvării frumoase, bucătari buni. Dar combinația păstrăvăria ta, cu restaurantul tău, cu centrele de lângă, cu un peisaj bun. Noi doar că merg la restaurant să mănânc, ci e un obiectiv turistic”, a declara Martin Mueller, patronul păstrăvăriei Albota.

Citeste si:  Andrei Butaru (ANSVSA) le recomandă românilor să nu mai consume produsele firmei Brădet

Cum a reușit un sibian de etnie germană, născut în capitala gazului din România, la Mediaș (județul Sibiu), să facă dintr-o păstrăvărie comunistă, îndrăgită de Nicu Ceaușescu, o afacere cu adevărat de succes, în plină democrație? Secretul este dragostea de natură și rânduiala săsească, ce s-ar traduce prin lucruri bine făcute.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata