Faţa nevăzută a capitalismului modern – muncitorii români, ameninţaţi de automatizare

Conform statisticilor realizate atât pe plan european cât şi internaţional, omenirea este ameninţată de una dintre creaţiile sale “de suflet”: roboţii. Concepuţi pentru a uşura activitatea fiecăruia dintre noi şi pentru a înlocui omul în activităţile rutiniere, dezvoltarea exponenţială a roboticii se dovedeşte a fi un real pericol pentru fiecare dintre noi. Continuarea dezvoltării şi implementării roboţilor în cele mai diferite zone de activitate ale omenirii poate duce la paradoxul agravării diferenţelor sociale existente în acest moment.

Mai exact spus, există riscul ca, într-o primă etapă, actuala forţa de muncă brută să ajungă să nu mai valoreze nimic, iar actuala scară de valori să fie înlocuită cu o alta, care va avea la bază capacitatea omenirii de a se adapta noilor condiţii.

 

Dănuţ Dudu

  • Roboţii ne vor lăsa şomeri

Conform studiului publicat în septembrie de institutul Bruegel (unul dintre numeroasele think tank-uri care funcţionează pe lângă Comisia Europeană sau alte organisme de stat sau private), în rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia, la 61,93% în România. Cu alte cuvinte, aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%.

În mod paradoxal, ameninţarea automatizării planează în special asupra ţărilor de la periferia zonei euro, care vor avea de suferit cel mai mult datorită faptului că dezvoltarea capacităţii roboţilor de a învăţa şi creşterea mobilităţii acestora vor afecta în principal locurile de muncă cu salarii mici şi cerinţe reduse în privinţa calificării, imune în trecut la automatizare.

Din fericire, impactul ar putea fi moderat de faptul că ţările de la periferia zonei euro au adoptat, de-a lungul istoriei, noile tehnologii mai lent decât vecinii din nord. Numai că, pentru a depăşi acest şoc, noile generaţii vor trebui să se adapteze acestuia şi să fie capabile să se integreze într-un sistem în care oamenii vor trebui să ajute tehnologia, nu să fie ameninţaţi de aceasta.

Situaţia generală este similară cu cea de dincolo de Atlantic unde, conform unui studiu similar realizat în septembrie de Carl Frey şi Michael Osborne de la Universitatea Oxford, 47% dintre americani se află în categoria celor care riscă să-şi piardă posturile în următorii 10 sau 20 de ani din cauza avansului tehnologic. O provocare la care vor trebui să facă faţă şi ţările din nordul Europei, printre care Marea Britanie, Germania şi Franţa, care au un risc generat de automatizare similar celui al SUA.

 

  • Ce profesii sunt pe cale de dispariţie?

Dacă ar fi să ne luăm după studiul făcut de americanii Frey şi Osborne, cele mai ameninţate domenii de activitate sunt cele din figura următoare:

După cum se poate observa, cele mai periclitate sunt locurile de muncă din transport, producţie, agricultură şi vânzări, în timp ce segmentul decizional din zona afacerilor şi finanţelor este cel mai puţin ameninţat.

Pentru a vedea care este impactul asupra forţei de muncă am realizat, în tabelul următor, o stratificare a zonelor predispuse deja unui proces intens de automatizare precum şi impactul acestuia asupra forţei de muncă angajate în aceste zone.

Concluziile sunt evidente: dezvoltarea automatizării funcţiilor de analiză/decizie precum şi creşterea mobilităţii roboţilor vor aduce modificări importante în structura forţei de muncă angajate în numeroase domenii de activitate, punându-şi astfel pregnant amprenta asupra structurii forţei de muncă.

În aceste condiţii există riscul major ca muncitorii necalificaţi sau cei care prestează activităţi care nu implică o pregătire deosebită să dispară de pe piaţa muncii, locul acestor fiind luat de roboţi autonomi.

Deja există sectoare întregi de activitate din producţia industrială, cum ar fi, de exemplu, industria auto, în care locul oamenilor a fost luat de roboţi. Mai mult, creşterea capabilităţii de interconectare a dispozitivelor utilizate de fiecare dintre noi va face ca o serie de locuri de muncă să dispară de la sine, deoarece cele mai “simple” instrumente sunt capabile nu numai să efectueze activităţi preprogramate, dar să şi comunice între ele.

Este suficient să ne gândim la aşa numitele cuptoare cu microunde, care sunt din ce în ce mai sofisticate, “transferând” practic bucătarul în orice gospodărie, sau ceasurile inteligente, care, pe lângă funcţiile devenite uzuale pentru un ceas, pot monitoriza starea de sănătate a posesorului iar, în caz de urgenţă, pot solicita intervenţia unei unităţi mobile de acordare a primului ajutor.

În mod similar, deşi acum câţiva ani păreau de domeniul SF, maşinile care parchează singure acum sunt uzuale iar, mai recent, maşinile care nu mai au nevoie de şofer sunt din ce în ce mai numeroase (încă de anul trecut, compania Daimler a lansat la Târgul auto de la Frankfurt un model de maşină de lux Mercedes care nu are nevoie de şofer pentru a merge pe şosele). La aceasta se adaugă noile sisteme de monitorizare a flotelor auto capabile să înlocuiască un întreg dispecerat. Iar lista poate continua…

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.