Mai puţin de 24 de ore până la o tentativă istorică de asolizare pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko

Sonda spațială Rosetta, aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA) va lansa miercuri, 12 noiembrie, modulul de asolizare Philae care urmează să ajungă la suprafața cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko.

Modulul Philae, care este dotat cu 10 instrumente de bord, va aduna noi date științifice despre compoziția acestei comete. Misiunea sa este limitată la maxim 6 luni.

Agenția Spațială Europeană transmite LIVE STREAMING asolizarea modulului Philae pe suprafața cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko.

Sonda Rosetta a examinat prin intermediul a două spectrometre de la bord compoziția chimică a coamei cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko și a transmis deja datele obținute. Coama cometei este reprezentată de haloul din materie care a sublimat (a trecut din stare solidă direct în stare gazoasă) în urma apropierii de Soare.

Cometa se află la aproximativ 400 de milioane de kilometri de Soare. Echipa de oameni de știință care coordonează misiunea sondei Rosetta a crezut că acest halou conține doar cele mai volatile substanțe chimice din componența nucleului cometei — dioxid de carbon și monoxid de carbon — însă are o compoziție mult mai complexă. Începând de la 11 septembrie, oamenii de știință au aflat că în coama cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko se află și vapori de apă, amoniac, metan și metanol, pe lângă dioxidul și monoxidul de carbon.

Citeste si:  "The Revenant", marele favorit la cea de-a 88-a ediţie a premiilor Oscar

Noi măsurători, realizate în cursul lunii octombrie, au identificat și prezența altor substanțe, precum formaldehidă, hidrogen sulfurat, acid cianhidric, dioxid de sulf și disulfură de carbon — chiar dacă în densitate relativ scăzută. Acest amestec de substanțe, pe lângă faptul că este foarte toxic pentru oameni, ar mirosi oribil dacă ar fi reprodus pe Pământ.

Pe măsura apropierii de Soare, cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko va sublima o mai mare cantitate de materie. Acest lucru va permite determinarea cu exactitate a compoziției sale chimice.

Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko provine din Centura Kuiper, un nor de comete, asteroizi și planetoizi aflat în sistemul nostru solar, dincolo de orbita planetei Neptun (de unde și denumirea de obiecte transneptuniene). Identificarea compoziției sale chimice poate oferi noi date despre nebuloasa de praf și gaze fierbinți din care s-a născut Soarele și apoi restul sistemului solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani.

Citeste si:  Sonda spaţială Rosetta se apropie de obiectivul misiunii sale: întâlnirea cu cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenkoson

Lansată în 2004, Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spațiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a orbitat de trei ori Pământul și o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinație.

Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie și care măsoară fiecare câte 14 metri lungime. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cântărește 100 de kilograme.

Întâlnirea cu o cometă cu diametrul de 4 kilometri, aflată la aproximativ jumătate de miliard de kilometri distanță de Terra, „este ca și cum ai nimeri perfect în centrul unei monede de 1 eurocent aflată la Berlin, dacă ai trage un glonț din Paris”, conform oamenilor de știință.

Citeste si:  Trei situri din România, Austria şi Peninsula Iberică incluse în patrimoniul mondial au fost extinse de UNESCO

Numele sondei, Rosetta, a fost ales după cel al pietrei din Rosetta, o stelă egipteană ce i-a permis lui Champollion să descifreze scrierea hieroglifică la începutul secolului XIX. Numele modului de asolizare, Philae, provine de la obeliscul pe care se afla inscripția care a permis descifrarea hieroglifelor de pe piatra din Rosetta.

Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko poartă numele celor doi astronomi ucraineni care au descoperit-o în 1969.

În cadrul acestei misiunii, oamenii de știință speră să poată măsura raportul dintre hidrogen și deuteriu (izotop al hidrogenului) din gheața cometei, pentru a-l compara cu cel din apa de pe Pământ.

De asemenea, cercetătorii doresc să se convingă dacă aceste corpuri cosmice conțin aminoacizi, molecule considerate esențiale pentru apariția vieții pe Pământ. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata