Mănăstirea Sf. Ana din Orşova – ctitorie a marelui publicist Pamfil Şeicaru

„Coasta de Azur a Dunării”, numele sub care a devenit cunoscută Orșova, este deopotrivă un loc încărcat de istorie, binecuvântat și fascinant, unde omul se vindecă de nostalgie și capătă forța de a privi înainte. Noul oraș, strămutat o dată cu construcția Hidrocentralei Porțile de Fier, este, însă, sărac în obiective cultural-artistice ce pot fi admirate de un turist, singurele fiind Catedrala romano-catolică și Mănăstirea „Sf.Ana”, ctitorie a ilustrului cărturar și gazetar Pamfil Șeicaru (1894-1980).

Orșova, din timpuri imemoriale, a avut o odisee care a marcat biografiile și destinul locuitorilor ei. În secolele IV-VI d.Ch. aici a existat cetatea Dierna, „capul de pod” al Imperiului Roman la nordul fluviului, mai apoi, în veacul al X-lea reședință a voievozilor Glad și Ahtum, iar în vremea lui Mircea cel Bătrân, până în 1524, punct de rezistență antiotomană.

De-a lungul secolului al XVIII-lea, Orșova, datorită pozițiile ei strategice, a fost teatrul de operațiuni militare între imperiile habsburgic și otoman. Documentele de arhivă probează faptul că între 1774-1872 a căpătat statut de fortăreață, aici stabilindu-se Regimentul grăniceresc româno-ilir.

Dar urmele acestui trecut păstrat în memoria colectivă a comunității și a arhivelor nu mai sunt vizibile azi, întregul oraș fiind stămutat, în perioada 1965-1970, cu aproape 50 metri mai sus decât albia Dunării, din cauza apelor lacului de acumulare al Hidrocentralei Porțile de Fier, amplasate la kilometrul 942+950 al Dunării.

Citeste si:  Cine cumpără mii de hectare de terenuri agricole, în criză?

Istoria reține în paginile ei că Orșova de azi este cel mai tânăr municipiu apărut pe harta României și că obiectivele cultural-istorice al acesteia sunt doar Catedrala romano-catolică și Mănăstirea ,,Sf.Ana’, ctitorie a ilustrului cărturar și gazetar Pamfil Șeicaru (1894-1980).

„Așezată pe coama dealului Moșului, aceasta din urmă este un monument unic în felul său. Pamfil Șeicaru a construit-o între anii 1936-1939 în memoria tuturor eroilor care au căzut pentru o Românie Mare. Înălțarea mânăstirii constituie o mulțumire a cunoscutului ziarist adusă lui Dumnezeu, pentru că l-a ocrotit pe durata primului război mondial, de la Orșova la Mărășești. Se cunoaște că, fiind într-un tranșeu pe coama dealului unde a înălțat mănăstirea, care are drept hram numele mamei sale, a fost îngropat de explozia unui obuz”, afirmă maica stareță a mânăstirii „Sf.Ana”, monahia Justina Popovici.

Citeste si:  Primul muzeu al unei universităţi din România, înfiinţat în urmă cu 98 de ani la Iaşi

Potrivit acesteia, de numele lui Pamfil Șeicaru este legat și „Drumul Eroilor” care urca din centrul Orșovei până aproape de cer, unde s-a zidit sfânta mănăstire și care a fost, pe parcursul a 1.500 de metri, străjuit de șapte troițe, câte una pentru fiecare regiment care a luptat, în 1916, la Alion, Orșova și Cerna, împotriva nemților.

„Arhitectura acestei vechi vetre monahale se înscrie în maniera bisericilor de lemn, căreia i s-au adus unele modernizări rustic-tradiționale românești. În proiecție verticală, ea are forma literei U mare, biserica făcând parte din întreg ansamblul arhitectural. Interiorul biserici este aidoma unei cruci drepte, având abside ample, iar turla este hexagonală. Pictura murală, realizată cu vopsele aduse din Spania și Italia, în spiritual tradiției iconografice bizantin-ortodoxă, prin 1970 a fost acoperită cu un strat de var. Numai cea din turn s-a mai păstrat”, explică maica Iustina Popovici.

După 1968 și până după 1989, „mănăstirea a fost transformată de autoritățile vremii în restaurant, semn că ciuma roșie, cum este socotit și acum ceaușismul, s-a opus credinței celor mulți și crucificați pe altarul unor idealuri democratice false”.

,,În anul 1990, prin vrednicia mitopolitului Nestor Vornicescu, Mânăstirea Sf. Ana a fost reamenajată și redată în circuitul monahal, fiind sfințită la 2 decembrie, de episcopul vicar al Mitropoliei Olteniei, Damaschin Severineanul. La 20 octombrie 2005, am reușit să aducem de la Cimitirul Sf. Vineri din București osemintele ctitorului și să le înhumăm în pridvorul bisericii’, a spus maica stareță Iustina Popovici.

Citeste si:  Crescătorii de ovine şi bovine au obţinut 2 milioane lei vechi pe cap de animal, prin proteste

Spre a-i cinsti amintirea, într-o anexă a mănăstirii s-a amenajat un muzeu Pamfil Șeicaru și o bibliotecă unde, anual, la 15 ianuarie, Fundația Lumina din Drobeta Turnu Severin organizează un festival de literatură dedicat poetului nepereche al limbii române — Mihai Eminescu, în cadrul căruia sunt decernate și premiile pentru publicistică „Pamfil Șeicaru” unor condeieri de seamă.

Mânăstirea „Sf.Ana” este locul cel mai vizitat de turiștii care ajung în Clisura Dunării, de pe unul dintre pridvoarele sale aceștia putând iscodi peisajele de o nebănuită frumusețe pe care le oferă fluviul Dunărea și Munții Mehedințiului. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: cazaneledunarii.com.ro

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata