Conacele şi castelele bănăţene, perle turistice pe agenda Timişoarei Capitală Europeană 2021

Castelul de la Banloc

Conacele și castelele bănățene ar putea fi descoperite de turiștii care vor găsi în ele fermecătoare povești, destine frământate, istorii și istorioare despre cei care le-au zidit ori le-au locuit. Fiecare castel este învelit într-o dublă aură, pe de-o parte a traiului îmbelșugat, cu muzici pe care conți și contese, baroni și baronese își etalau ținutele în seratele de pe vremuri, iar pe de altă parte a unui blestem care le-a făcut să fie ulterior părăsite, îmbrăcate în iedera sălbatică ce a ținut departe pașii turiștilor.

Asociația Ariergarda Timișoara (AAT) s-a ocupat în permanență de punerea acestor obiective din vestul țării pe o hartă a atracțiilor turistice. Reprezentanții AAT au luat la pas Banatul pentru a le identifica și a afla starea lor, actualii proprietari și perspectivele reale de a fi recomandate ca destinații de vacanță.

De asemenea, administrațiile locale, municipală și județeană, au în vedere punerea în valoare a acestor obiective pentru a crea trasee turistice în perspectiva devenirii Timișoarei Capitală Culturală Europeană 2021, oferindu-le oaspeților prilejul petrecerii unor zile deosebite în Banat.

Citeste si:  Ziua Naţională a României, deschisă la Expo Shanghai 2010

„Un obiectiv foarte puțin cunoscut este fostul Castel al Pălărierului de la Periam, transformat în fabrică de pălării. În anul 1865, Johann Wohl producea pălării manual, pentru întâia oară, în Periam, acestuia urmându-i Johann Rudach, care pune bazele fabricii de pălării de aici. În anul 1890, Primăria și Breasla Meșteșugărească din Periam au stabilit amplasamentul viitoarei fabrici de pălării care îl avea ca principal acționar pe Ioan Korber. Înființarea propriu-zisă a fabricii a avut loc în anul 1892, sub denumirea de Korber — Fabrica de pălării și cloșuri. Până în anii ’50, Fabrica de pălării din Periam avea parteneri importanți în Europa, dar a fost naționalizată în 1948, iar clădirea a intrat în patrimoniul statului. După 1990, Castelul Pălărierului a fost revendicat de o persoană din Alba”, a declarat Titu Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș.

La Foeni, castelul a fost distrus de primărie, care l-a dotat cu termopane. Actualul Cămin Cultural din Foeni este, de fapt, un monument istoric. Castelul familiei Mocioni a fost construit în 1812, fiind o reședință impresionantă. În timpul Revoluției din 1848, maghiarii au devastat domeniul din Foeni, provocând imense pagube. Domeniul a reintrat în proprietatea familiei, fiind răscumpărat de Andrei Mocioni. În 1869, acesta s-a retras din activitatea politică, petrecându-și ultimii ani de viață aici, alături de soția sa, Laura Cernovici, și de socrul său, baronul Petru Cernovici. În 1880, domeniul Foeni a fost lăsat soției și altor urmași, iar după anii ’90 un nepot al lui Mocioni, Antoniu, a răscumpărat castelul și a amenajat aici Casa de Cultură.

Citeste si:  Energizant cu zer, scos pe piaţă în acest an de un producător din Covasna

La Carani conacul a intrat în proprietatea unui prosper om de afaceri, care l-a lăsat, însă, să se degradeze.

O soartă ceva mai bună pare să fi avut Castelul de la Banloc, al cărui ultim proprietar a fost principesa Elisabeta, fiica regelui Ferdinand și a regiei Maria, și care a fost concesionat gratuit, în anul 2008, de primăria din localitate Arhiepiscopiei Timișoarei, pe o perioadă de 49 de ani, pentru a deschide aici un centru ecumenic. Conacul a fost construit în anul 1750 într-un loc atestat documentar la 13 mai 1400, sub numele de Byallak — „locul bivolului”.

Citeste si:  Platforma Monitorului Preţurilor

În perioada pașalâcului turcesc din Banat, între anii 1522-1717, aici își avea pașa reședința de vară, ulterior terenul fiind dăruit de Maria Tereza banului croat Drașkovici în schimbul altor teritorii. Din 1750 este ridicat conacul care, în anul 1783, devine proprietatea familiei nobiliare ungare Karacsonyi. Tot atunci, groful Lazăr Karacsonyi aduce specii rare de pomi exotici, pe care îi plantează în jurul conacului-castel, punând bazele actualului parc care se întinde pe o suprafață de zece hectare.

Principesa Elisabeta, devenită regină prin căsătoria cu George al II-lea al Greciei, dar divorțată, ulterior, revine în țară. În anul 1935, cumpără domeniul de la Banloc și se stabilește aici, până în anul 1948, când este obligată să ia, definitiv, calea exilului. În anii comunismului, conacul a fost, pe rând, casă de bătrâni, orfelinat, iar piesele mobilierului-unicat, au fost furate, în cea mai bună parte.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata