Mlaștinile Murani
Sub liniile arcuite domol ale Coșavei, care coboară în dealuri line dinspre zona montană a Poienei Ruscăi, râpele devin, treptat, tot mai puțin amenințătoare și se lasă acoperite de arbori înalți și drepți de fag ce-și poartă coroanele verzi-gălbui spre colțuri de stânci bogat împădurite.
Lăsăm în urmă satul Hodoni, care poartă pecetea lui Vincențiu Babeș, tatăl marelui savant Victor Babeș, și pătrundem în zona salbei de mlaștini și insule timișene, ce s-au format pe locul arhaicei Mări Panonice și care ascund, fiecare, legende ce-i mai fac pe localnici să le privească cu teamă, pentru că în străfundurile lor se ascund duhuri rele.
Acest lanț umed al Câmpiei Bănățene, bogat în floră și faună rară, este inclus într-o strategie de promovare a turismului județean, beneficiind de alocări bugetare și structurale însemnate în acest sens.
Cea mai mare atracție pentru turiști o reprezintă Rezervația Ornitologică Mlaștinile Satchinez, supranumită Delta Banatului, adevărat paradis secular al păsărilor. Mlaștinile se alimentează de la numeroasele izvoare ce se adună într-o Vale largă a Ierului, unde formează un lanț de bălți, cu ostroave și peninsule pe care cresc sălbatic păduri de stuf presărate cu specii de plop și salcâm, decorate cu perdele de liane
În urmă cu mai bine de două sute de ani, întreaga câmpie joasă a Banatului era înmlăștinată din cauza inundațiilor periodice și frecventelor schimbări ale cursurilor de apă, mediu prielnic păsărilor acvatice, care, prin număr și diversitatea speciilor, stăpâneau mlaștinile. Legenda spune că localitatea Satchinez este locul de obârșie al lui Pavel Chinezu, comite al Timișoarei, renumit conducător de oști al lui Matei Corvin.
Andrei Kiss, doctor în științe biologice, șeful Secției de Științele Naturii a Muzeului Banatului din Timișoara, a relatat că pe parcursul studiilor sale a reușit să identifice „cinci specii de păsări sedentare, 55 de specii de păsări oaspeți de vară, 36 de specii de păsări de pasaj și 17 specii de păsări oaspeți de iarnă. Mai mult de jumătate din speciile de păsări cunoscute în România pot fi văzute și în aria restrânsă de 104 hectare a Rezervației Ornitologice de la Satchinez, unele dintre ele fiind declarate monument al naturii”. Printre „perlele” Deltei Banatului, care cuibăresc în zonă și pot fi admirate de vizitatori tot timpul, se regăsesc egreta mică, egreta mare, stârcul galben, cormoranul mic, cataliga, toate monumente ale naturii, stârcul de noapte, buhaiul de baltă, stârcul pitic, stârcul roșu, stârcul cenușiu, corcodelul pitic, corcodelul mare, rața sălbatică, găinușa de baltă, lișițe, cârstelul-de-apă, crestețul pestriț, nagâțul, chirighița, boicușul sau codobatura-cap-negru și altele. Dintre răpitoare, heretele de stuf, vânturelul de seară, vinderelul roșu, șoimul rândunelelor, ciuful de câmpie și cucuveaua. Alături de ele viețuiesc în armonie rațe și gâște sălbatice, cocori și păsări cântătoare.
Alina Satmari, de la Facultatea de Geografie a Universității de Vest Timișoara, adaugă că „o altă atracție naturală protejată sunt Mlaștinile Murani, care se întind pe o suprafață de 200 de hectare cu luciu de apă, mlaștini, stufăriș, pajiști panonice și păduri care asigură condiții de cuibărire și de hrană pentru mai multe specii de păsări migratoare sau sedentare, vedeta fiind rața cu cap castaniu, alături de alte păsări rare (erete de stuf, chira neagră, chirichița cu obraz alb, barza albă, corcodelul mare, lișița, gâsca cenușie, gârlița mare și mică.
În extremitatea vestică a județului se află Rezervația Ornitologică Beba Veche (pe o suprafață de aproape 2.200 de hectare), declarată în anul 2000 arie protejată mai ales pentru dropia comună, o specie de pasăre de stepă, care a început să reapară în acest habitat, după ce fusese declarată ca specie dispărută de prin anii ’70. „Cel care vede câte-o dropie se poate considera norocos. Apar foarte rar, pentru că sunt foarte puține. Oficial, în județ noi nu avem dropii, cele care apar fiind venite din țările vecine, de la sârbi sau de la unguri. Dropiile acestea sunt ‘transfrontaliere’ și ajung și în stepa timișeană mai ales din stațiile de cercetare ale ungurilor, din apropierea graniței”, a declarat Corneliu Lera, președintele Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Timiș.
Pe lângă aceste arealuri, la fel de atractive sunt Rezervațiile Naturale Insula Mare a Cenadului (o arie naturală de trei hectare de vegetație arboricolă cu salcie ori plop, și ierboasă de stepă, care asigură condiții de cuibărire și hrană pentru mai multe specii: stârc purpuriu, cenușiu, galben, de noapte, egreta mare, barza neagră, albă, cormoran mare, cufundar mic, rațe și gâște sălbatice) și Insula Igrișului (de trei hectare cu vegetația bogată, unde se întâlnesc păsări rare precum egreta mică, declarată monument al naturii, șoimul călător și alte exemplare care au migrat de pe Insula Cenadului, care a fost în cea mai mare parte defrișată.
„La nivelul Consiliului Județean s-a constituit recent Asociația pentru promovarea turismului, care își propune tocmai scoaterea în evidență a acestor zone, care trebuie să devină cunoscute și accesibile turiștilor. Acolo trebuie să se amenajeze locuri de campare și de cazare, localuri unde să se poată servi masa, dar și mijloace de acces pe luciurile de apă pentru cei care doresc să facă poze”, spune Titu Bojin, președintele administrației timișene. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: skytrip.ro