Leul a intrat în hibernare?

Finalul fericit (pentru unii), nefericit (pentru alţii) a scrutinului prezidenţial a început să ridice semne de întrebare legate de evoluţia, ulterioară alegerilor, a parităţii EURO/RON. Primul care s-a exprimat în acest sens a fost însuşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care avansa ideea că moneda naţională se va mulţumi cu uşoare oscilaţii în jurul actualei valori. Sunt însă şanse ca leul aţipit să se trezească provocând surprize? O întrebare la care am încercat să găsim un răspuns în rândurile următoare.

Dănuţ Dudu

 

  • Revoluţia de la USD la Euro

Săptămâna trecută, chiar în ziua în care moneda naţională înregistra un salt semnificativ al parităţii EURO/RON de la 4,42 la 4,4405, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, filozofa pe marginea cursului de schimb al monedei naţionale, susţinând că leul stă tolănit, ca să zic aşa, pe un interval de 4,40-4,44. Şi gândiţi-vă că este an electoral. Dar parcă s-a tolănit şi mai tare din septembrie. A devenit şi mai leneş. Şi ne întrebăm cât mai durează această nesimţire, a fost campanie electorală, au fost declaraţi politice. Ignoră total. Şi apare întrebarea: cât o să mai dureze?”

O întrebare menită a da fiori şi a pune serios pe gânduri întreaga societate românească. Asta în condiţiile în care premisele politice de la care se pleacă în acest moment sunt departe de a fi favorabile României, care, deşi şi-a demonstrat apartenenţa la societatea democratică, în acelaşi timp a subliniat şi instabilitatea politică în care se scaldă.

Trecerea la Cotroceni a unui reprezentat al dreptei politice şi menţinerea unei majorităţi parlamentare de stânga nu fac decât să complice lucrurile, iar tergiversarea măsurilor concrete împotriva celor vinovaţi de înfrângerea grea suferită de social-democraţi în faţa unei fragile drepte ridică serioase semne de întrebare, atât pe plan intern, cât şi extern. Fără a dori ca în cele ce urmează să ne lansăm într-o analiză a situaţiei politice, vom încerca în continuare să ne axăm pe comportamentul monedei naţionale în faţa celei unice în astfel de situaţii.

Citeste si:  Dispozitive tehnologice care au revoluţionat modul în care gătim şi mâncăm

Pentru început, trebuie să ne aducem aminte de faptul că pe parcursul celor 21 de guverne şi 11 preşedinţi care s-au perindat pe la cele două palate în perioada postdecembristă, abia din decembrie 1995, dată la care şefii statelor europene au stabilit denumirea monedei unice, se poate vorbi în România de paritatea EURO/RON.

Asta înseamnă că pe parcursul primelor 4 guverne şi al primelor 3 mandate prezidenţiale ale lui Ion Iliescu piaţa valutară se reducea practic la… dolarul american şi rubla. Cum cea de a doua făcea prea evident trimitere la o epocă dorită a fi uitată, primele guvernări s-au axat pe regularizarea şi controlul pieţei valutare axate pe dolar.

Datorită măsurilor luate (prezentate sintetic în tabelul de mai sus) dolarul a trecut în numai cinci ani de la valoarea sa din decembrie 1989, de 14,44 lei, la cea din decembrie 1993, de 1.276 lei pentru un USD. Doi ani mai târziu, la începutul lui 1995, 1 USD valora nu mai puţin de 2.578 lei. Pentru aceasta însă au fost necesare luarea unui set de măsuri care au permis deschiderea pieţei valutare şi către persoanele fizice, culminând cu cea din 31 decembrie 1997, când s-a decis liberalizarea cursului de schimb, acesta devenind flotant ca urmare a raportului dintre cererea şi oferta de pe piaţa valutară.

Citeste si:  Următorul summit al NATO se va desfăşura în 2016 în Polonia

 

  • Tăriceanu – singurul învingător în lupta cu euro

În paralel, politicile monetare ale României s-au reorientat către moneda unică, astfel încât aceasta a început să câştige vertiginos teren. Iată de ce, în tabelele următoare, calculele fac trimitere la cursul stabilit pe pieţele valutare începând cu anul 1996, moment în care se poate vorbi de o piaţă a monedei unice. (Facem menţiunea că datele luate în calcul reprezintă valorile de încheiere ale parităţii EURO/RON la finalul şedinţei de tranzacţionare de pe piaţa Forex).

Pe grafic am reprezentat atât evoluţia monedei naţionale în raport cu euro, cât şi perioadele de guvernare şi cele ale mandatelor prezidenţiale pe care le regăsiţi în tabelele următoare.

În ceea ce priveşte guvernele României, cele mai proaste performanţe în ceea ce priveşte evoluţia monedei naţionale au fost cele înregistrate de guvernele conduse de Victor Ciorbea şi de Radu Vasile. Dacă în primul caz, în cei doi ani de guvernare, Victor Ciorbea a “asistat” cum leul pierdea 96% din valoarea sa, scăzând de la 0,468 lei (12.12.1996) la 0,9173 lei (17.04.1998), la rândul său Radu Vasile a înregistrat o depreciere a leului de 93,13%, acesta ajungând de la 0,9173 lei (17.04.1998), la 1.7716 lei (22.12.1999).

Citeste si:  Auchan România lansează Mobilizatron 2017

Nici guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a fost la cârma guvernului pentru aproape un an de zile, nu a reuşit să stopeze picajul monedei naţionale (chiar dacă acesta a rămas în amintirea guvernărilor postdecembriste prin fermitatea şi “agresivitatea” programului guvernamental implementat), leul depreciindu-se cu încă 33,22%. Trendul descendent a continuat şi mai agresiv pe perioada mandatului premierului PSDR Adrian Năstase, leul mai pierzând aproape 64 de procente în bătălia sa cu moneda unică, astfel încât la finalul mandatului guvernării social-democrate ajungea la cota de 3,8242.

Singurul care reuşeşte să iasă învingător în această bătălie este liberalul Călin Popescu Tăriceanu, care inversează trendul, astfel încât, după patru ani de mandat, leul mai recuperase 0,29%, ajungând la valoarea de 3,9256 lei/euro.

Venirea la Palatul Victoria a premierului Emil Boc reinversează trendul, astfel încât la finalul celor patru ani de mandat un euro valora 4,3478 lei (o pierdere de 10,76%). Nici Mihai Ungureanu şi nici Victor Ponta nu au mai reuşit să inverseze acest trend, ci doar să-l încetinească, ambii premieri pierzând, în bătălia cu moneda unică, aproximativ un procent. Aşa se face că după 22 de ani de guvernare, leul să fie de aproape 8,5 ori mai slab în fata monedei unice, iar noua conjunctură guvernamentală trebuie să-şi construiască eşafodajul financiar plecând de la valoare de 4,4347 lei/euro.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata