Munţii Pădurea Craiului – mica Elveţie a bihorenilor

Peştera Vântului

Munții Pădurea Craiului din partea de sud-est a județului Bihor au fost adesea comparați cu Țara Cantoanelor, dar nu fiindcă ar avea piscuri care să rivalizeze cu vârfurile înalte ale Alpilor, ci deoarece peisajele sălbatice și peșterile din această parte de țară taie respirația turiștilor prin frumusețea lor.

Printre culmile domoale, specifice Apusenilor, se ascund chei abrupte, săpate în stâncă de pâraie ce-și caută de milenii drumul spre Crișuri. Cheile Lazurilor ori cele ale Cuții sunt locuri ce trebuie călcate de oricine se pretinde iubitor al naturii.

‘Pădurea Craiului e prinsă, ca într-o fundă de ape, între cursul Crișului Negru, la sud, și cel al Crișului Repede, spre nord. Una din zonele cele mai căutate de turiști este legată tocmai de cursul Crișului Repede. De la Bratca până la Vadu Crișului, râul străbate o serie de defileuri în ai căror pereți abrupți, ape demult pierdute în carsturi au săpat peșteri de o rară frumusețe. Deasupra, acvilele sunt singurii stăpâni ai cerurilor’, a declarat Florin Budea, reprezentant al Centrului pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor.

Citeste si:  Ucraina: Consulul onorific al Lituaniei la Lugansk, răpit şi ucis de rebeli

Județul Bihor deține cele mai multe peșteri amenajate pentru turism din România, reunite în singura rețea de peșteri amenajate în acest scop din țară: Peștera Urșilor, Peștera Meziad, Peștera Vadu Crișului, Peștera Ungurului, Peștera cu cristale din mina Farcu, altele fiind în curs de amenajare dintr-o listă de peste 20.

Peștera Vântului, cel mai lung labirint subteran din România, dezvoltat pe mai multe niveluri, nu este nici până astăzi cunoscută în întregime, fiind cartați peste 45 de kilometri de galerii.

Mult mai vizibile și accesibile iubitorilor de aventură, Peștera Ungurul Mare, Peștera Vadu Crișului și Peștera Zmăului păstrează fiecare amintiri ale diferitelor epoci istorice care și-au pus amprenta asupra acestor meleaguri.

În Peștera Unguru Mare s-au descoperit obiecte și fragmente de vase ceramice datând din perioada dacică.

Peștera Vadu Crișului a fost una dintre primele peșteri amenajate din țara noastră. La începutul secolului XX, un nobil maghiar, mare proprietar de pământuri, a construit aici un ponton pentru bărcile care pluteau pe lacul subteran, în lumina tremurătoare a torțelor.

Ceva mai în aval, la marginea impresionantului portal al Peșterii Zmăului, pot fi văzute încă ruinele unui turn de veghe. În urmă cu două-trei sute de ani, aici făceau de veghe vameșii care își luau partea din transporturile de sare ce coborau pe Crișul Repede, venind din centrul Transilvaniei, până la Oradea.

Citeste si:  Pe cine sperie sperietorile din contractele de muncă?

Peștera Ciur Izbuc este perla cea mai prețioasă din acest șirag de o neprețuită valoare. Aici se păstrează cele mai vechi urme ale omului preistoric modern Homo sapiens, din Europa, apreciate recent de o echipă de cercetători români și americani ca având o vechime de 37.135 de ani. În Sala Pașilor Pierduți, pășeau alături un bărbat, o femeie și un copil, probabil membri ai aceleiași familii. Urmele lor se mai văd și astăzi, la fel ca și cele ale urșilor de cavernă ale căror oase zac acolo în straturi subterane vechi de 10-12 mii de ani.

Deasupra maiestuoșilor pereți de stâncă ai defileului se întinde un tărâm aproape uitat de timp. Păduri întinse, sate izolate, peisaje patriarhale și oameni care parcă se încăpățânează să trăiască în timpuri de altădată. Damiș, Roșia, Remetea și alte sate din împrejurimi sunt locuri unde turismul de masă nu a ajuns încă.

Citeste si:  Munţii Pădurea Craiului, destinaţie ecoturistică a României

Un loc de cazare e mai greu de găsit, pensiunile sunt încă puține, dar oamenii sunt ospitalieri, iar liniștea deplină.

Peștera cu cristale din mina Farcu se găsește la o aruncătură de băț de centrul comunei Roșia. Descoperită în anii ’80, în urma unor lucrări de minerit, această peșteră este singura din România unde oricine poate să admire de la foarte mică distanță frumusețea, pe cât de strălucitoare pe atât de delicată, a cristalelor de calcit.

Peștera a fost amenajată recent astfel că, pe lângă condițiile de maximă siguranță, ea oferă turiștilor și posibilitatea de a vizita o veche galerie de mină, în care sunt expuse o mulțime de obiecte legate de munca oamenilor din subteran.

Tot aici, cei mai îndrăzneți își pot arunca privirea spre adâncurile pământului, într-un aven subteran ce coboară la 80 de metri sub nivelul de circulație al minei. La suprafață, temerarii se pot aventura într-un lung ‘zbor’ cu tiroliana, pe deasupra unor vârfuri de brazi și a adâncimilor nevăzute ale unei doline.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata