Vechile târguri ale Crişanei, continuate de muzeografi prin Târgul Meşterilor Populari

Vechile târguri din ținutul Crișana consemnate de timpuriu, încă în secolul al XII-lea, au avut un rol important în dezvoltarea relațiilor de schimb.

Cele mai multe au dispărut, unele s-au păstrat, aproape nealterate — precum târgul de joia de la Binș (Beiuș), ori Târgul de la Vama sării din Vadu Crișului, azi doar un prilej de amintire a plutelor ce coborau pe apele Crișului cu bulgării de sare din ocnele mari ale Transilvaniei înspre Vest. Altele, precum Târgul Meșterilor Populari în România, apar și se perpetuează, an de an, prin munca dăruită a specialiștilor

„Se spune că schimbul este la fel de vechi ca și istoria oamenilor, numai că formele lui de manifestare au diferit de la o societate la alta. Cu cât o societate este mai dezvoltată economic cu atât și relațiile de schimb ale acesteia sunt mai bine închegate. Un rol important în dezvoltarea relațiilor de schimb de ieri, dar și de azi l-au avut târgurile”, a declarat criticul de artă prof.univ. Aurel Chiriac, directorul Complexului Muzeul Țării Crișurilor (MTC) Oradea.

Citeste si:  14 octombrie - Sfânta Cuvioasă Parascheva

Târgurile, a explicat acesta, au particularitatea — prin care se diferențiază net de piețele cotidiene din mediul urban — că sunt organizate mai rar, doar la anumite intervale de timp, de câteva ori pe an sau săptămânal și sunt cunoscute, ca atare, sub numele de târguri săptămânale sau anuale (ori de țară).

Ritmicitatea cu care erau organizate în trecut, ‘ca și adunări în afara obișnuitului’, era determinată cel mai adesea fie de o serie de manifestări culturale sau spirituale cu impact zonal sau comunitar — de sărbători, hramuri etc., fie de priorități economice de interes obștesc, condiționate de anumite faze ale muncilor agricole, de creșterea animalelor etc.. Așa se face că pe lângă târguri sezoniere (de primăvară, vară, toamnă, iarnă) sau de sărbători religioase importante (Sf. Petru, Sf. Ilie, Sf. Dumitru, Sf. Nicolae), au existat și târguri de seceriș, de cules sau de tunsul oilor (menite să faciliteze vânzarea sau cumpărarea unor produse specifice sau să procure forța de muncă necesară derulării muncilor agricole sezoniere).

Citeste si:  Globalworth a inaugurat cea mai mare podea cinetică din lume într-o clădire de birouri

‘Poate fi dat aici ca exemplu târgul de la Beiuș al ‘sluguțelor’ de la Sângeorz și cel de ‘secere’ de la Sâmpetru, când se tocmeau (angajau) slugile pentru semănatul culturilor de primăvară și formatul turmelor, respectiv pentru secerișul grâului. Asemenea manifestări, mai ales în cazul celor organizate în zona montană, cu populație risipită, erau și un loc de cunoaștere, de socializare și petrecere, mai ales pentru tineri, unde se înfiripau relații care adesea duceau la căsătorii’, a precizat Chiriac.

Târgurile de acest fel din zona Crișana, cel de la Lespezi — care a încetat să mai ființeze în jurul anului 1830, de la Călineasa, Hălmagiu și Muntele Găina, deși aveau ca principal scop schimbul de mărfuri între locuitorii zonelor din apropriere, legate în mare parte de ocupațiile lor pastorale sau meșteșugărești, au rămas și cu asemenea valențe matrimoniale. Sunt vestite târgul de fete de pe muntele Găina, târgul de sărutat sau al nevestelor de la Hălmagiu.

Citeste si:  Târgul "Cocoşul de Hurez"

Datorită unor atribute de acest fel, cel de sărutat de la Hălmagiu era legat de despărțirea ciobanilor de neveste la plecarea lor cu oile la munte, iar cel de pe Muntele Găina, de mare impact zonal, era privit și ca un bun prilej de prezentare (expunere) a zestrei fetelor de măritat, au rămas în memoria populației din zona noastră, a Bihorului, cu o asemenea semnificație până astăzi.

Organizarea de târguri pe aceste meleaguri este consemnată de timpuriu. Încă în secolul al XII-lea, Mănăstirea Sâniob avea dreptul de a ține târg în satul de lângă biserică, drept ce în perioada următoare va apărea consemnat și în cazul altor localități: Oradea, Cheresig, Cefa, Ianoșda, Târgușor (din jud. Bihor), Carei (din jud. Satu-Mare), Șimand (jud. Arad).

Creșterea demografică, dezvoltarea forțelor de producție și o specializare ocupațională din ce în ce mai însemnată aduc cu sine și o intensificare a relațiilor de schimb și implicit o mărire a numărului de târguri.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata