La pas prin Bucureşti: Muzeul Memorial ”Tudor Arghezi -Mărţişor”

 

În apropiere de Piața Sudului, pe strada Mărțișor la nr.26 se află Muzeul Memorial ”Tudor Arghezi -Mărțișor”.

În mijlocul unei frumoase livezi, străjuită de o alee lungă, se află două clădiri — casa în care scriitorul Tudor Arghezi (1880 — 1967) a locuit cu familia sa începând din 1930 și clădirea în care a funcționat o tipografie. În curtea din fața casei se află mormântul poetului și cel al soției sale, Paraschiva Arghezi.

Numele străzii și al Casei memoriale, ”Mărțișor”, vine de la un obicei pe care locuitorii zonei îl aduseseră cu ei din locurile natale, în special din regiunea Olteniei, anume acela de a atârna primăvara în ramurile pomilor șnururi împletite alb-roșii, menite, în credința oamenilor, să aducă recolte bune în acel an. Tudor Arghezi cunoștea obiceiul de la bunicii săi din Oltenia, iar acesta i-a inspirat numele domeniului și al străzii — „Mărțișor”. De altfel și astăzi în pomii din fața casei pot fi văzute șnururi împletite alb-roșii. Casa însăși are pereții albi și acoperișul roșu, iar în interior balustrada de lemn a scării este vopsită în roșu.

Citeste si:  Cazul Cătălin Voicu perturbă activitatea magistraţilor de la ÎCCJ

La 10 iunie 1926, Tudor Arghezi a cumpărat domeniul ”Mărțișorului”, de 17.250 mp, situat pe dealul Piscului, peste drum de fosta Mânăstire Văcărești. Casa în care a trăit și a creat Tudor Arghezi a fost construită după planuri întocmite chiar de către poet. În 1930, Tudor Arghezi se mută cu familia la ”Mărțișor”.

În 1966, poetul donează statului întreaga proprietate a ”Mărțișorului”, cu condiția ca aceasta să devină, după moartea sa, Casă memorială. În iunie 1974 ”Mărțișorul” devine Casă memorială patronată de Muzeul Literaturii Române.

Citeste si:  Ponta este încrezător în viticultura românească şi cea a Republicii Moldova pe piaţa europeană

Casa, cu parter și etaj, are 18 camere plus dependințe. Numai etajul este deschis spre vizitare.

Colecția muzeului cuprinde piese de mobilier, biblioteci cu cărți, obiecte de artă, tablouri, fotografii, obiecte personale și documente originale care au aparținut scriitorului.

La etaj, în capătul scărilor se află încăperea unde Tudor Arghezi își primea invitații. În stânga — camera de lucru a acestuia, cu o bibliotecă mare, biroul pe care se află, între altele, ochelarii lui Arghezi, un toc de scris și o fotografie a fiicei poetului, Mitzura Arghezi, de asemenea un pat de fier având la căpătâi o icoană mare, foarte veche. În aceeași încăpere, înrămate, pot fi citite ultimele versuri scrise de Tudor Arghezi, la 12 iulie 1967, cu două zile înainte de a muri : ”Mă chemi din depărtare și te ascult/ N-am să te fac, pierduto, să mă aștepți prea mult”. Versurile erau dedicate soției sale Paraschiva, care murise cu un an în urmă.

Citeste si:  Sprijinul euro periclitează cheltuielile publice, potrivit sindicaliştilor europeni
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata