Marian Şişu (Ista România): Legea 121 nu favorizează firmele, ci aliniază România la normele europene de mediu

România se află în prezent între țările cu cel mai scăzut grad de contorizare individuală a consumului de energie termică din apartamente, la un nivel de 50%, cu toate că, prin Legea 121/2014 privind eficiența energetică, a aliniat legislația națională la Directiva 27 a Uniunii Europene, care urmărește reducerea consumului de energie primară cu 20%, până în 2020, arată, întru-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Ista România, Marian Șișu.

Șișu spune că, prin această lege, nu sunt favorizate afacerile firmelor, ci se încearcă eficientizarea sectorului de energie, în condițiile în care mediul rezidențial din România consumă 80% din energia termică furnizată, într-un total de 1,3 milioane de apartamente conectate la sistemul centralizat de încălzire termică.

AGERPRES: În ce măsură vorbim despre dorita eficienţă energetică şi cât despre o afacere profitabilă pentru companiile din domeniu?

Marian Şişu: În primul rând vreau să precizez că Legea 121 din România privind eficienţa energetică nu a fost dată să facă cineva un business prin montarea repartitoarelor de cost în apartamente, cum este profilul firmei noastre sau al altor companii concurente. După cum ştiţi, există Protocolul de la Kyoto referitor la încălzirea globală, la care România este parte, şi ţările participante şi-au asumat nişte ţinte pentru reducerea consumurilor de energie şi pentru creşterea eficienţei energetice. Uniunea Europeană şi-a fixat nişte ţinte care ar trebui atinse până în 2020, respectiv reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, faţă de 1990, reducerea costurilor cu 20% a consumului final de energie, faţă de anul 2005, prin creşterea eficienţei energetice şi creşterea ponderii surselor regenerabile în mixul energetic la minim 20%, până în anul 2020. Deci, principalul scop al acestui act normativ este să ne alinieze la normele europene de mediu.

AGERPRES: Ce perspective sunt să se facă progrese prin toate aceste măsuri?

Marian Şişu: În urmă cu trei ani, Uniunea Europeană a analizat statusul acestor obiective şi care este probabilitatea ca ele să fie atinse până în 2020 şi s-a constatat că, dacă se merge în acelaşi ritm ca până acum, nu există nicio şansă să se atingă şi să se îndeplinească obiectivele respective. Şi atunci a apărut Directiva 27 din 2012, privind eficienţa energetică. Directiva trebuia transpusă în legislaţia naţională a tuturor statelor membre până în iunie 2014. România a transpus această directivă prin Legea 121, în august 2014, cu uşoară întârziere. Legislaţia din România este în conformitate cu legislaţia europeană şi nu a fost dată special o lege ca cineva să facă afaceri.

Citeste si:  Elena Udrea, arestată preventiv pentru 30 de zile

AGERPRES: Ce se întâmplă în cazul României în ceea ce priveşte contorizarea consumului de căldură din sistemul centralizat?

Marian Şişu: Estimările arată că mediul rezidenţial consumă 80% din totalul de energie termică furnizată, la un număr de 1.300.000 de apartamente. Gradul de contorizare în România este de 50%, în timp ce, de exemplu, în Germania şi Danemarca este de 100%, Bulgaria 98%, Austria 92%, Cehia 80%, Polonia 68%. Datele RADET arată că în Bucureşti doar 47% din apartamente au montate repartitoare de costuri pentru măsurarea individuală a consumului de energie. Datele arată, de asemenea, că blocurile necontorizate consumă cu 45% mai mult decât blocurile contorizate.

AGERPRES: Daţi un exemplu concret privind presupusele avantaje ale contorizării consumului individual.

Marian Şişu: Utilizarea contorizării individuale numai la nivel de Bucureşti a generat în sezonul 2013 — 2014 o reducere cu până la 32% din costul anual, respectiv economii de 14 milioane de euro la facturile de încălzire ale bucureştenilor. În cazul în care contorizarea ar fi fost integrală, consumul gigacaloric ar fi fost mai mic, respectiv de 1.779.070 unităţi, ceea ce ar fi reprezentat cheltuieli de 67.209.299 euro, adică 302.441.844 lei. Astfel, prin contorizarea în proporţie de 100% s-ar fi redus cheltuiala consumatorilor cu peste 16 milioane de euro anual, adică aproape 73 milioane de lei. Subvenţiile pe care le-a acordat pentru preţul gigacaloriei bugetul local al Municipiului Bucureşti, în perioada noiembrie 2013 — aprilie 2014, au fost în valoare de aproximativ 22.650.000 euro, adică 101.924.562 lei.

AGERPRES: Ce sistem de încălzire ar fi mai rentabil, cel cu centrală proprie sau de termoficare?

Marian Şişu: Aici vorbim de două sisteme de încălzire total diferite, unul centralizat şi altul individual prin centrale termice de apartament. Noi nu gestionăm niciunul dintre aceste business-uri. Ista România este o parte din întregul lanţ. Energia termică din sistemul centralizat este furnizată de regiile de termoficare, care sunt deţinute de Stat, iar centralele de apartament sunt vândute de alte companii, iar oamenii le folosesc cu gazele aferente pentru ca acestea să funcţioneze. Ceea ce noi facem este să intervenim în sistemul de termoficare, să ajutăm oamenii să facă economii, să poată să-şi regleze consumul de căldură şi, de asemenea, să plătească în conformitate cu ceea ce ei consumă. Sunt două sisteme distincte. Unul al Statului, pentru că încă există foarte puţini operatori privaţi, cel mai cunoscut este Dalkia, care asigură încălzirea oraşelor Otopeni, Ploieşti, Iaşi, dar în rest sunt societăţi administrate de Stat, de către Consiliile Locale, şi care fac eforturi foarte mari pentru a nu lăsa oamenii în frig.

Citeste si:  BEI acordă primăriei sectorului 2 din Capitală 21,2 milioane de euro

AGERPRES: Ce influenţă va avea modificarea Legii 123 privind preţul gazelor naturale pentru populaţie în afacerile Ista. Vor apărea noi debranşări de la sistemul centralizat?

Marian Şişu: Noi, ca firmă, nu facem politică, este problema legislativului cum modifică această lege. Dar, din discuţiile care au fost până acum, eu am înţeles că se crease o inegalitate între consumatori, în sensul că cei care aveau centrale individuale de apartament aveau gazele subvenţionate, printr-un program până în 2021, iar preţul la gazele utilizate pentru termoficare urma să fie liberalizat, de la 1 ianuarie 2015, respectiv să crească între 20% şi 30%. La regiile de termoficare, chiar dacă preţul de producţie este unul industrial, ceea ce ei livrează către populaţie trebuie să aibă acelaşi statut de preţ ca la gazele livrate către centralele de apartament, pentru că vorbim de populaţie care are acelaşi nivel de trai şi, cel puţin din punctul de vedere al preţului gazelor, acestea trebuie să aibă cel puţin un preţ similar.

AGERPRES: De ce ar rămâne populaţia branşată la sistemul centralizat, dacă piaţa liberă oferă şi alternativa centralelor termice de apartament, prin care consumatorul nu mai plăteşte şi pierderile din reţea ?

Marian Şişu: Afacerile noastre privesc în special sistemul centralizat, iar dacă vorbim de încălzire individuală trebuie să ne gândim şi la etimologie. Centrala individuală este de obicei o centrală pentru o casă individuală. Noi nu avem nimic împotriva centralelor individuale, dar acestea sunt construite pentru a fi instalate individual în case, de 60, 100, 200 de metri pătraţi. Casă individuală pe pământ este egal centrală individuală racordată la gaze.

Apartamentele de la bloc fac parte dintr-un condominium care a fost proiectat din construcţie cu un sistem de încălzire. Dacă el aşa a fost proiectat nu este economic să intervii după 20-30 de ani în proiect, să-i schimbi sistemul de încălzire printr-un surogat, pentru că centrala individuală este o soluţie disperată, care a fost încurajată de autorităţile din România, pentru că nu au putut să ţină în viaţă sistemul de termoficare, din cauza politicilor, a lipsei de competenţă, a banilor. Acum 20 de ani erau peste 300 de oraşe racordate la termoficare, iar acum sunt sub 100. În acele oraşe au trebuit să fie găsite soluţii şi aceasta a fost soluţia, cea a centralelor de apartament, o soluţie de compromis, pentru că oamenii nu au avut de ales, nu puteau să instaleze o sobă pe lemne în apartamente. Ideal într-un condominium este să fie păstrat sistemul de încălzire iniţial din proiectare. Dacă totuşi se înlocuieşte, ar trebui să existe o centrală unică la nivel de imobil, astfel încât să fie un sistem unitar de încălzire în toată clădirea.

Citeste si:  Se face primavară cu un bec? Cum poţi să reduci factura de energie fără investiţii majore

AGERPRES: Totuşi, sunt multe situaţii, inclusiv în Bucureşti, în care locatarii şi-au montat centrale proprii. Care sunt avantajele şi reversul?

Marian Şişu: Sistemul de distribuţie a căldurii în apartamente este unul vertical. Ca să poţi instala centrale de apartament, trebuie să faci şantier în casă. Trebuie să renunţi la racordul vertical al sistemului de distribuţie şi trebuie să organizezi un sistem orizontal de ţevi care traversează tot apartamentul. Este un mare inconvenient. Al doilea inconvenient este legat de preţul centralei, al investiţiei totale. Dacă luăm în considerare şi preţul caloriferelor noi, refacerea distribuţiei de la verticală la orizontală, preţul gazelor, dacă facem un calcul economic, centrala de apartament nu se amortizează în veci.

Aceasta, pentru că la fiecare doi ani trebuie să vină Distrigaz să verifice instalaţia şi îţi mai ia nişte bani, tot la doi ani vin cei care au vândut centrala să facă o verificare ISCIR şi iar mai iau nişte bani, iar peste patru-cinci ani constaţi că centrala are o durată de viaţă limitată şi trebuie schimbată, şi astfel intri într-un ciclu în care nu reuşeşti niciodată să-ţi amortizezi investiţia. Nu este de neglijat nici pericolul existenţei unei astfel de centrale montate direct în apartament, care funcţionează pe gaze.

Mai este şi aspectul legat de poluare. Centralele mari sunt amplasate de regulă la marginea oraşelor. Centralele de apartament poluează exact în centrul oraşelor şi eu sunt convins că, în curând, or să apară şi taxele de mediu, pentru că în Uniunea Europeană funcţionează principiul poluatorul plăteşte, deci este normal să plăteşti. În oraşele unde există centre de termoficare, sub nicio formă nu aş încuraja centralele individuale. Centrala individuală este pentru casele pe pământ şi pentru oraşele fără termoficare, unde reprezintă colacul de salvare al oamenilor care nu au cu ce să se încălzească.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata