Judeţul Călăraşi: scurt istoric

27

Pământ cu vechi tradiții în istorie, teritoriul actual al județului Călărași a cunoscut toate etapele dezvoltării istorice a poporului român. Dovezile materiale scoase la iveală de săpăturile arheologice sistematice sau întâmplătoare, precum și mărturiile documentare, atestă, pe de o parte, vechimea existenței populației românești pe aceste meleaguri, iar pe de altă parte, unitatea și continuitatea în timp și spațiu a populației autohtone.

Cele mai vechi urme de locuire umană în această zonă, scoase la iveală în arealul localităților Oltenița, Călărași, Căscioarele, Radovanu ș.a., datează din Neolitic, și aparțin Culturii Gumelnița (mileniile III-IV î.Hr.). Din perioada de trecere de la Epoca bronzului la cea a fierului, reprezentative sunt descoperirile de la Călărași și Coslogeni, aceasta din urmă fiind caracterizată prin așezări de tip cenușar, de colibe sau bordeie, cu ceramică simplă cu decor plastic rudimentar, care, de altfel, a dat și numele Culturii Coslogeni (secolele XIV-XIII î.Hr.).

Citeste si:  CASE UTILAJE CONSTRUCTII SRL - notificare privind deschiderea procedurii simplificata a insolvenţei

Continuitatea și intensificarea locuirii teritoriului actualului județ sunt legate de existența triburilor trace și apoi geto-dace, care aveau așezări întărite și bine închegate în secolele II-I î.Hr., cum era cea de la Chirnogi. Vestigii romane au fost descoperite în arealul localităților Jegălia (secolul al III-lea d.Hr.), Independența, Curcani și Spanțov (secolul al IV-lea d. Hr.). Vetre românești de locuire statornică au fost scoase la lumină la Curcani (secolele IX-X) și Radovanu (secolul X și secolele XV-XVI).

Intensificarea schimbului de mărfuri a făcut ca, începând cu secolul al XV-lea, să apară la răscruci de drumuri (mai întâi sub formă de sate, apoi târguri și mai târziu ca orașe Oltenița și Călărași) adevărate centre de schimb ale produselor agricole și meșteșugărești. Astfel, la 1515 este atestată documentar Oltenița și la 1 iunie 1541 Călărași (Crăciani). Însă de la sfârșitul secolului al XIV-lea, în apropiere de vărsarea Mostiștei în Dunăre, se dezvoltă orașul medieval Cornățel (Mănăstirea de azi).

Citeste si:  #Prezidenţiale2019/Constanţa: Plângere că pe uşile secţiilor sunt afişate buletine anulate, cu ştampila pe numele candidatului PNL

În timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), locuitorii acestor meleaguri au fost antrenați în lupta antiotomană. „Anonimul Cantacuzinesc” amintește că în ianuarie 1595, în timp ce Preda și Radu Buzescu incendiază Hârșova, banul Mihalcea ardea Dârstorul (Silistra) trecând desigur pe la Lichirești (azi Călărași). Mihai Vitezul, venind dinspre Silistra, atacă Turtacaia, apoi trece Dunărea înghețată la Oltenița.

În secolul al XVII-lea, războaiele ruso-turce din 1765-1774 și cele ruso-austro-turce din 1788-1891 s-au desfășurat în mare măsură pe teritoriul județului Călărași. Lupte puternice au avut loc în raza satului Ulmu în 1791, în urma cărora turcii au fost înfrânți și alungați peste Dunăre.

Citeste si:  ESTRELA PRODCOM SRL - notificare privind deschiderea procedurii de insolvenţă

De asemenea, războiul ruso-turc din 1806-1812 aduce mari pagube acestei zone, turcii fiind înfrânți succesiv la Ulmu (1806) și Obilești (1807). Armistițiul încheiat pe 24 august 1807, la Slobozia, prevedea evacuarea trupelor rusești din Țara Românească și Moldova, însă țarul a refuzat ratificarea acestuia.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata