Angela Merkel – reţeta şi limitele unui succes

  • Angela Merkel – un pericol pentru Europa?

Succesul politic al cancelarului german nu a fost însă la fel de bine primit, cel puţin la nivel mediatic, în celelalte state europene. Germania, liderul indiscutabil al Uniunii Europene, cunoaşte acum un declin economic, cancelarul său fiind arătat cu degetul pentru că nu a reacţionat sau nu a dorit să reacţioneze în faţa numeroaselor semnale de alarmă trase în special de OCDE, FMI şi de BCE.

Mai mult, presa europeană o acuză pe Angela Merkel pentru lentoarea şi prudenţa sa exasperantă, atitudine ce a jucat un rol determinant în evoluţia actualei crize economice înregistrate în Europa. Fiind liderul cele mai bogate ţări de pe Vechiul Continent, se poate spune că Angela Merkel, în postura sa de cancelar al Germaniei, a declanşat paralizia economică a ţărilor vecine, rămase inactive în faţa turbulenţelor financiare. (Reamintim că imobilitatea Angelei Merkel este deja recunoscută din perioada crizei datoriilor suverane şi a celei sub prime).

Cu toate acestea, nu poate fi neglijat faptul că, cel puţin pe plan intern, Angela Merkel pleacă în cursa pentru următoarele alegeri federale (programate pentru septembrie 2017) ca un candidat preferat de populaţia germană, care creditează CDU cu 41% din intenţiile de vot datorită bunei sănătăţi economice a Germaniei. O sănătate care, din păcate, nu se regăseşte şi în economiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Citeste si:  Beyonce va participa prin satelit la concertul în memoria lui Michael Jackson

De ce? Răspunsul ţine de atitudinea Germaniei în raport cu politicile economice acceptate de toate statele zonei euro şi care ar trebui să fie universal valabile. Numai că, din acest punct de vedere, Germaniei i se reproşează, în primul rând, ecartul care există între excedentul balanţei sale comerciale şi cel al statelor vecine. Astfel, Berlinul se poate lăuda cu un excedent al balanţei comerciale care a atins în ultimele luni 7% din PIB, depăşind astfel limitele impuse de către Bruxelles. Conform noilor reguli referitoare la guvernanţa economică şi care datează din 2011, variaţia balanţei comerciale pe parcursul a trei ani consecutivi trebuie să fie cuprinsă între un deficit de 4% şi un excedent de 6%.

Citeste si:  Christina Aguilera reţinută de poliţie în stare de ebrietate

Ţinând cont de cazul particular al Germaniei, Bruxelles-ul a decis deschiderea unei anchete pe marginea acestui dezechilibru macroeconomic ameninţător pentru creşterea europeană. Achiziţionând mult prea puţine dintre bunurile produse în UE, Germania îşi penalizează partenerii comerciali inundând pieţele acestora cu produse „made în Germany”. Asta devoalează mai curând intenţia evidentă de dominaţie economică decât cea de cooperare.

Sursă: Eurostat, Comisia Europeană

În acelaşi timp, pentru a-şi putea asuma rolul de motor al economiei europene, Germania începe să-şi piardă apetitul pentru investiţii, înregistrându-se un declin atât al celor publice, cât şi al celor private. Această reticenţă este în favoarea atingerii obiectivului care vizează o datorie publică mai mică de 60% din PIB, menită a pregăti terenul pentru următoarele cheltuieli sociale generate de îmbătrânire populaţiei germane. Din păcate, această schimbare de paradigmă investiţională nu face decât să deterioreze infrastructura germană, alungând astfel potenţialii investitori străini.

Citeste si:  BCE va injecta 1.100 miliarde de euro pentru redresarea zonei euro şi prevenirea deflaţiei

Nu în ultimul rând, Germania este acuzată de partenerii săi europeni de lipsa de solidaritate. Astfel, în afara unor sume minore acordate prin intermediul unor împrumuturi bilaterale limitate, Berlinul nu a sprijinit efectiv moneda europeană neacordând nici un sprijin partenerilor săi aflaţi în dificultate după 2009. Reproşul este bazat pe faptul că Germania refuză orice mecanism bugetar de genul unei devalorizări sau eşalonări a datoriilor vecinilor săi către ea.

Răspunzând indirect acestor acuze, cancelarul german solicita Europei, de la tribuna convenţiei CDU, să respecte normele de disciplină bugetare stabilite, recunoscând însă că, „dacă, în final, nu vom respecta ceea ce am decis în perioada crizei, vom semăna îndoiala, ceea ce va fi rău pentru Europa. De aceea, noi (germanii n.n.) dorim respectarea regulilor”. Ori, din punctul acesteia de vedere, „criza din Europa este o criză de încredere” şi chiar dacă „criza datoriei europene este sub control, aceasta nu a fost încă definitiv depăşită”.

Citește și
1 Comentariu
  1. ciitor spune

    Un articol bine facut, mi-a facut placere sa il citesc.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close