Episcopia Caransebeșului susține că o primă mențiune documentară despre Piatra Scrisă apare pe o hartă militară austriacă din anul 1788, în care pe acest loc este trecut „Stânca Sfintei Treimi”. Icoana a fost restaurată în anul 1822 de pictorul Moise Buru Scriitorul, din Caransebeș. În anul 1929, familia Ana și Vasile Dragomir din Slatina Mică a ridicat o capelă în amintirea unicei lor fiice, care a decedat la doar vârsta de 26 de ani. Capela avea opt metri lungime în exterior și patru metri înălțime, iar în interior de 3,5 metri lungime, trei metri lățime și 3,50 metri înălțime. În anul 1930, Episcopia Caransebeșului a venit în ajutorul mănăstirii, construindu-i o casă cu etaj pentru personalul monahal și o clopotniță, astfel apărând așezarea monahală numită Schitul de la Piatra Scrisă.
După anul 1990, s-a refăcut capela, s-a construit un altar de vară pe dealul din apropiere, iar din cauza poziționării la marginea drumului european, la inițiativa părintelui ieromonah Hristofor Bucur, s-au amenajat în vecinătatea altarului de vară un nou corp monahal și o nouă biserică. Biserica este ridicată în stil bizantin, având 30 metri lungime, 12 metri lățime și aproximativ 20 metri înălțime.
În fiecare an, la praznicul „Duminicii Tuturor Sfinților”, atunci când se sărbătorește hramul mănăstirii unde sunt șase viețuitori, credincioșii din zonă participă la un pelerinaj la Icoana Sfintei Treimi de la Piatra Scrisă. Cu această ocazie, chiar și credincioșii romano-catolici vin în pelerinaj, aici, în „Duminica Tuturor Sfinților”.
Prin grija Centrului Eparhial al Episcopiei Caransebeșului și prin aportul întregii obști, condusă de părintele stareț, protosinghelul Paisie Sadici, la noua biserică a mănăstirii s-au făcut lucrări de finisaj. De asemenea, s-a introdus încălzirea centrală și s-a amenajat un pangar (masă pe care se vând lumânările în biserică).
La terminarea acestor lucrări a avut loc târnosirea bisericii, pe data de 22 iunie 2008, la sărbătoarea „Duminica Tuturor Sfinților”, de către Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.
„După Dobrogea, în mod cronologic, Banatul este a doua regiune din România unde s-a dezvoltat viața monahală. Și cum spun izvoarele istorice, Sfântul Andrei a fost întâiul apostol care a ajuns la Marea Neagră, pentru a-i creștina pe daco-romani. Pentru credința sa, Sfântul Apostol a fost bătut și răstignit pe o cruce în formă de X, în orașul Patras din Grecia. Apoi, ucenicii lui s-au dus de-a lungul Dunării până în Banat și au răspândit creștinismul încă din primul secol după Hristos”, susține prof.univ. Gheorghe Popovici, în cartea sa „Banatul Montan — Ghid turistic”.
Cu toții ar trebui să cunoaștem atmosfera de evlavie a unei mănăstiri din Caraș-Severin, chiar dacă nu sunt atât de cunoscute ca cele din Moldova. Pe lângă Mănăstirea de la Piatra Scrisă, sunt multe altele cărora credincioșii ar trebui să le treacă pragul.
Cu siguranță, o dată ajunși în Caraș-Severin, turiștii ar trebui să viziteze cea mai veche mănăstire ortodoxă românească din Banatul Montan, cu un trecut neîntrerupt al vieții monahale. Aceasta este Mănăstirea Călugăra, aflată în inima muntelui și a codrilor seculari, încă de la întemeierea sa, în anul 1859. Mănăstire poartă hramul Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie) și se spune că și în ziua de astăzi, credincioșii pot asculta îngerii cântând pe Valea Călugărului. Corul îngerilor s-a auzit prima dată în 1830, iar din evlavie, oamenii au dus icoane și le-au agățat în copacii din apropiere stâncii. Interesant este că și în prezent, într-un fag bătrân, de peste o sută de ani, se poate vedea încrustată icoana Sfântului Prooroc Ilie, fără a fi acoperită de scoarță.
Printre acestea, se află și Mănăstirea Teiuș, aflată într-un peisaj de poveste, aflat la doar trei kilometri de municipiul Caransebeș. Aici, în dimineața praznicului de Sfânta Maria Mare, la data de 15 august, femeile din Țara Gugulanilor vin la mănăstire cu flori și cu ciorchini de struguri din soiuri văratice și le dau oaspeților credincioși „coliva de struguri”. Tot atunci, bărbații își schimbă pălăriile cu căciuli, semn că vara a trecut și că se apropie toamna.
Printre lăcașele de cult vizitate des din Caraș-Severin se regăsește și Mănăstirea Almăj-Putna, cea care își serbează hramul „Schimbarea la față”, la data de 6 august.
Mai pot fi vizitate și Mănăstirile Vasiova, Slatina Nera, Brebu, Gornea-Sichevița, Băile Herculane, ori schiturile de pe Muntele Semenic, Muntele Mic și Bogâltin, toate aflate sub „rânduiala” Episcopiei Caransebeșului. Și toate sunt amplasate în locuri retrase, în mijlocul naturii, unde șoaptele rugăciunilor sunt mai aproape de Dumnezeu și unde îți regăsești, de fiecare dată, liniștea interioară. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: episcopiacaransebesului.ro, panoramio.com