Piatra Neamţ, oraşul din jurul Turnului lui Ştefan cel Mare – GALERIE FOTO

Municipiul Piatra Neamţ, reşedinţa judeţului Neamţ, este situat în nord-estul României, pe valea Bistriţei, la o altitudine de 311-345 m, într-o frumoasă depresiune intramontană de la limita Carpaţilor Orientali, zona având un climat temperat-continental.

Aflat la confluenţa a două râuri, Cuejdi şi Bistriţa, oraşul este înconjurat de munţi – Pietricica (528 m), Cozla (650 m), Cernegura (850 m) şi Cârloman (617 m).

Piatra Neamţ s-a dezvoltat în aria unor vechi vetre de locuire datând din paleoliticul superior (aşezarea de la Poiana Cireşului), neolitic (vestigii materiale de tip Precucuteni şi Cucuteni A, descoperite la Văleni şi la Bâtca Doamnei), din epoca bronzului şi din cea a fierului (descoperiri în zona Ciritei – o necropolă cu inventar conţinând ceramică cu toarte, cu proeminenţe zoomorfe stilizate ş.a.)

La Bâtca Doamnei au fost descoperite, între anii 1957-1970, vestigiile unei cetăţi geto-dacice fortificate, ale cărei începuturi datează din a doua jumătate a secolului al II-lea î. Hr. şi care ia sfârşit în jurul anului 106 d.Hr. Cetatea este menţionată documentar în scrierile lui Ptolemeu (secolul al II-lea), cu numele Petrodava, apărând consemnată ulterior pe hărţile Daciei întocmite de Johann Schott (1513), Abraham Ortelius (1570), Domingo Estruc (1832). Cetatea avea ziduri groase de piatră, dublate de şanţuri şi valuri de pământ, iar în interior – locuinţe şi două sanctuare. Aşezări fortificate ale geto-dacilor au existat, în aceeaşi zonă, şi la Cozla şi Calu (secolul I î.Hr.).

Documentar, Piatra Neamţ este menţionată pentru prima dată sub numele de „Kamena” (Piatra) într-o listă rusă de oraşe valahe (1387-1392). Un alt document, datat 30 ianuarie 1395, face referire la localitatea Piatra ca loc de redactare a unui act emis în „Satul lui Crăciun”, referitor la graţierea nobilului Ladislau de Losoncz de către regele Ungariei Sigismund I de Luxemburg, aflat în campanie împotriva Moldovei. Apoi, într-un document intern de cancelarie din 31 iulie 1431 domnul Alexandru cel Bun dăruieşte Mânăstirii Bistriţa două prisăci şi o „casă a lui Crăciun de la Piatra”. În secolul al XV-lea aşezarea mai apare menţionată cu numele „Târgul de la Piatra lui Crăciun” sau „Piatra lui Crăciun”.

Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, Piatra lui Crăciun se numără printre primele centre cu caracter urban, alături de Roman şi Neamţ. În 1453 Piatra primeşte statutul de târg domnesc.

Cu timpul, importanţa târgului Piatra a crescut ca urmare a construirii aici a unei Curţi Domneşti. În 1446 localitatea apare consemnată în documente ca aşezare cu o curte domnească şi o biserică. În 1491, Ştefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457-1504, a construit aici o nouă Curte Domnească, iar între 1497-1499 a ridicat o biserică şi un turn-clopotniţă. Curtea Domnească de la Piatra a continuat să fie menţionată în documente în anii 1552, 1570, 1594, împreună cu ocolul pe care-l administra.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, localitatea Piatra figura ca oraş, iar în secolul al XVIII-lea era un important centru comercial al Moldovei. Datorită poziţiei sale, pe traseul unor importante rute comerciale, oraşul a cunoscut o puternică dezvoltare în perioada modernă, Piatra Neamţ ajungând cel mai important centru urban din ţinutul Neamţului şi oraş reşedinţă al judeţului. Industria, serviciile bancare şi lucrările publice au cunoscut o puternică dezvoltare, concomitent cu înflorirea vieţii culturale.

 În 1859 la numele Piatra s-a adăugat cel de Neamţ, devenind Piatra Neamţ, pentru a fi deosebită de alte localităţi din ţară care purtau numele „Piatra”. La mijlocul secolului al XIX-lea, în perimetrul oraşului au fost incluse satele Mărăţei şi Dărmăneşti, iar în 1925 au fost încorporate satele Sărata, Vânători şi Cindia. În octombrie 1894 la Piatra Neamţ a fost introdus iluminatul electric.

În perioada premergătoare Unirii Principatelor de la 1859, oraşul Piatra s-a afirmat ca puternic centru unionist. În Războiul de Independenţă (1877-1878) s-a distins în luptă regimentul 15 dorobanţi Piatra Neamţ. În Primul Război Mondial unităţile militare din Piatra Neamţ, alături de cele din Roman, s-au distins în luptele din Transilvania, Muntenia, şi mai ales la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz.

 Piatra Neamţ a fost declarată municipiu la 17 februarie 1968. La recensământul populaţiei din 2011, Piatra Neamţ avea 85.055 locuitori.

Din punct de vedere industrial, este al doilea centru al judeţului după Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2005, fiind declarat şi reşedinţa Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.

 Piatra Neamţ este şi un important centru turistic al Moldovei, constituind un punct de plecare pentru rutele montane ce duc spre Durău, la poalele muntelui Ceahlău ori spre Cheile Bicazului, sau spre Târgu Neamţ, pe drumul mănăstirilor. În sezonul de iarnă aici funcţionează o pârtie de schi.

 Lista monumentelor care pot fi vizitate cuprinde ruinele cetăţii geto-dacice de la Bâtca Doamnei, Curtea Domnească a lui Ştefan cel Mare, biserica având hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, Turnul-clopotniţă sau Turnul lui Ştefan, bisericile cu hramurile „Sfânta Parascheva” (construită înainte de 1618), „Buna Vestire” (1740, refăcută în 1828), „Naşterea Maicii Domnului” (sec.XVIII), „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XIX), casa prozatorului Calistrat Hogaş (cu muzeu memorial) ş.a. Pot fi vizitate, de asemenea, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Muzeul de Artă, Muzeul de Ştiinţele Naturii (cu o colecţie de peşti fosili – proveniţi, în cea mai mare parte, din depozitele fosilifere din preajma municipiului – unică în România). (Sursa: Agerpres; Foto: DozadeBine.ro, 29 decembrie 2014)

[nggallery id=195]

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.