CSM îşi alege marţi noua conducere

0 13

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se reunește marți, 6 ianuarie, pentru a-și alege noua conducere, pentru funcția de președinte candidând judecătorii Alexandru Șerban și Marius Tudose, iar pentru vicepreședinte, procurorul Bogdan Gabor.

Pe ordinea de zi a ședinței de marți a plenului CSM se mai află prezentarea raportului de activitate al instituției pe anul 2014, în mandatul judecătorului Adrian Bordea, președinte, și al procurorului Gheorghe Muscalu, vicepreședinte.

La ședință este așteptat să participe și președintele Klaus Iohannis, care, potrivit Constituției, prezidează lucrările Consiliului la care participă.

CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor și validați de Senat, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept — ministrul Justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Consiliul este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Președintele și vicepreședintele CSM sunt aleși doar dintre cei 14 membri aleși în adunările generale ale instanțelor și parchetelor.

Candidații pentru șefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial cu privire la viziunea pe care o au în legătură cu gestionarea competențelor Consiliului și rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar și proiectele aflate în derulare.

În 30 decembrie, pe site-ul CSM au fost publicate candidaturile judecătorilor Alexandru Șerban și Marius Tudose pentru funcția de președinte și a procurorului Bogdan Gabor pentru cea de vicepreședinte.

Ambii candidați la funcția de președinte CSM pledează, în proiectele publicate, pentru acțiuni împotriva oricăror ingerințe în independența justiției.

Alexandru Șerban susține că realizarea rolului constituțional fundamental al CSM, de garant al independenței justiției, trebuie să rămână preocuparea prioritară și constantă în 2015.

„Apărarea independenței justiției și a magistraților presupune o reacție rapidă a Consiliului împotriva oricăror atacuri și imixtiuni. Rapiditatea este de maximă importanță, deoarece hotărârea pe care o adoptă plenul Consiliului în astfel de situații, doar prin ea însăși, nu are o eficiență deosebită, neimpunând vreo sancțiune efectivă. Soluția ar fi o reacție publică imediată a conducerii Consiliului, urmată de sesizarea Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, iar aceste verificări să se efectueze cu maximă celeritate, așa cum s-a procedat de altfel în anul 2014. (…)

CSM trebuie să acționeze prompt în sensul descurajării oricărei tendințe a guvernului sau administrației de ingerință în independența justiției. Sub acest aspect, președintele CSM va trebui, în continuare, să sesizeze Curtea Constituțională, în vederea soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, atunci când situația o va impune”, subliniază judecătorul Șerban în proiect.

În opinia acestuia, consolidarea integrității sistemului judiciar trebuie să rămână o prioritate a CSM.

„Pentru a avea o justiție eficientă și responsabilă, este nevoie de o evaluare obiectivă a magistraților, care să permită îmbunătățirea activității acestora. (…) Foarte importantă va fi transparența și asigurarea desfășurării în condiții de obiectivitate a concursurilor, examenelor și procedurilor de ocupare a unor funcții de conducere ce vor fi organizate de CSM în 2015: procedura de ocupare a funcției de președinte al Secției Penale a ÎCCJ, concursul de promovare în funcția de judecător la ÎCCJ, avizarea candidaturii pentru funcția de procuror șef DIICOT, concursurile pentru promovare în funcții de execuție și, respectiv, pentru numiri în funcții de conducere la instanțe și parchete, concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare, concursurile de admitere la INL și la Școala Națională de Grefieri”, se arată în proiect.

Alexandru Șerban consideră că locul justiției în echilibrul autorităților, ca putere a statului de drept, nu poate fi garantat decât dacă se asigură și independența financiară a acesteia și că trebuie eliminat caracterul secret al votului în CSM, pentru a se asigura o mai mare responsabilitate a membrilor, dar și clarificarea problematicii răspunderii membrilor Consiliului și a posibilității revocării acestora, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 196/2013.

De cealaltă parte, Marius Tudose vorbește în proiectul său managerial despre faptul că CSM are o misiune perpetuă de a manifesta vigilență și reacție rapidă la orice fel de ingerințe, derapaje, influențe, manipulări ori diversiuni, „fie că e vorba de jocuri de putere, interese de moment sau de grup, externe sau interne sistemului judiciar”.

El pledează pentru consolidarea independenței IJ, ca premisă esențială în asigurarea efectivă și eficientă a rolului Consiliului, de garant al independenței justiției, iar în acest context propune identificarea, reglementarea și valorificarea unei căi efective de sancționare a încălcărilor sau atingerilor aduse independenței, imparțialității și reputației magistraților, constatate prin hotărâri ale plenului CSM.

„Istoria recentă a justiției române a dovedit că mecanismele reglementate de apărare a acestor principii au o eficiență relativă și un diminuat efect persuasiv. Sancțiunea morală, fie aceasta și publică, este ușor tolerată și repede uitată atât de actant, cât și de societate, iar recidivele sunt la ordinea zilei. În acest context, consider că se impune reluarea unor analize și dezbateri pe această temă, inclusiv într-un cadru extins, CSM — Inspecția Judiciară — sistem judiciar — societate civilă — instituții de presă, astfel încât să putem genera un mecanism de apărare eficient și efectiv”, subliniază Marius Tudose.

Pe de altă parte, el propune și o analiză aprofundată a acțiunilor disciplinare deduse în fața secțiilor CSM și aplicarea cu fermitate a soluțiilor de sancționare.

„Deși este consacrată în art. 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, rămâne, în continuare, o provocare de maximă urgență și importanță trecerea atribuțiilor Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor la ÎCCJ, dar și introducerea asigurării profesionale a magistraților. Cauzele amânării punerii în practică a acestor prevederi legale sunt multiple, poate obiective, dar nu pot constitui o scuză perpetuă, ci o motivație în a găsi soluții în sensul punerii în acord cu legea, cât mai urgent. În acest sens, îmi propun să antrenăm în discuție atât conducerea ÎCCJ, cât și reprezentanți ai MJ pentru dimensionarea și asigurarea suportului logistic necesar realizării în condiții de realism a acestui proiect”, se arată în proiectul său.

Judecătorul are în vedere întărirea cooperării cu celelalte instituții ale statului, într-un demers conjugat și democratic de susținere în vederea îndeplinirii obiectivelor instituționale și consolidarea componenței de ‘cooperare” din cadrul MCV instituit de Comisia Europeană, și deplasarea ‘centrului de greutate” dinspre ‘verificare” către „cooperare”.

„Calibrarea relației sistemului judiciar român cu Mecanismul instituit de Comisia Europeană în termeni de parteneriat este reclamată nu numai de durata relativ mare a perioadei de monitorizare, cât mai ales de evoluțiile constatate în rapoartele Comisiei. Epoca pionieratului a fost depășită odată cu progresele înregistrate, cu maturizarea instituțională a sistemului judiciar și cu exersarea unei justiții unitare și efective”, arată Tudose în proiect.

Păstrarea unui dialog instituțional deschis și principial cu puterea executivă pentru asigurarea finanțării sistemului judiciar, continuarea demersurilor pentru finanțarea majorării schemelor de personal, dar și continuarea măsurilor privind degrevarea magistraților de obligațiile fără caracter jurisdicțional sunt câteva dintre obiectivele procurorului Bogdan Gabor, care și-a depus candidatura pentru funcția de vicepreședinte al CSM.

În proiectul managerial, Gabor subliniază că susține necesitatea ca activitatea CSM să fie cât mai credibilă, un dialog instituțional cu celelalte puteri ale statului, dar și păstrarea independenței sistemului judiciar din România.

”Intrarea în vigoare a noilor coduri, tendințele celorlalte puteri ale statului de a avea unele imixtiuni în justiție reclamă ca activitatea CSM în îndeplinirea rolului său constituțional să fie cât mai credibilă. În acest sens revine ca o obligație a Consiliului Superior al Magistraturii să aibă un dialog instituțional corect și coerent cu celelalte puteri ale statului, să intensifice comunicarea cu organismele europene, cât și cu organismele judiciare din statele Uniunii Europene”, se arată în proiectul lui Bogdan Gabor.

Candidatul la funcția de vicepreședinte al CSM menționează, de asemenea, că ”independența sistemului judiciar este structural legată de apărarea independenței sistemului judiciar, dar și a independenței, imparțialității și reputației profesionale a magistratului judecător și procuror”.

”Din experiența ultimilor ani, apreciez ca necesară instituirea unui instrument judiciar mai eficient care să fie pus la dispoziția CSM, în vederea îndeplinirii obligației constituționale de apărare a independenței justiției”, precizează Gabor.

Acesta militează și pentru ”continuarea și dezvoltarea acțiunilor de responsabilizare a sistemului judiciar, pentru ca acesta să devină cât se poate de integru”.

Printre obiectivele propuse, Bogdan Gabor a mai subliniat necesitatea unei reacții ”prompte, ferme și constante” a CSM ”ori de câte ori valori fundamentale precum independența și imparțialitatea justiției sunt afectate sau periclitate prin acțiunile unei alte puteri în stat sau ale altor organisme, respectiv în situații în care limitele firești și legale ale libertății de exprimare sunt depășite”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata