Iohannis, despre bunicii săi deportaţi: S-au întors acasă îmbătrâniţi de suferinţă

0

Președintele Klaus Iohannis a participat duminică, 11 ianuarie, la slujba de comemorare a celor 70.000 de sași și șvabi care au fost deportați în urmă cu 70 de ani din România în lagăre de muncă forțată din Uniunea Sovietică, printre aceștia numărându-se și bunicii săi, conform unei postări a președintelui pe Facebook.

„Cu 70 de ani în urmă, în ianuarie 1945, 70.000 de sași și șvabi din România au fost deportați și autoritățile bolșevice în lagăre de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Femei, bărbați și copii. Germania fusese înfrântă și orice vorbitor de limba germană trebuia pedepsit, indiferent dacă participase sau nu la război. Printre cei 70.000 de deportați s-au aflat și bunicii mei. Erau tineri. După câțiva ani, s-au întors acasă îmbătrâniți de suferință. Nu au povestit niciodată ce au trăit în lagăr. Erau dincolo de cuvinte. În amintirea lor și a tuturor deportaților de atunci, particip astăzi, la ora 10.00, la o slujbă de comemorare la Catedrala Luterană din Sibiu”, a consemnat Klaus Iohannis pe pagina sa de Facebook.

Vizibil emoționat în timpul slujbei, președintele a luat parte la ceremonie alături de câțiva supraviețuitori ai deportării, dar și de președintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Paul Porr, consilier județean, și primarul interimar al Sibiului, Astrid Fodor (FDGR).Fără a face nicio declarație, președintele Iohannis a plecat imediat după terminarea predicii episcopului Bisericii Evanghelice din România de Confesiune Augustană, Reinhardt Guib, cel care a transmis și un mesaj de solidaritate din partea Bisericii Evanghelice din România cu familiile victimelor tragediei de la Paris.

Klaus Iohannis a luat parte, tot duminică, alături de alți șefi de stat și de guvern, la Marșul solidarității de la Paris, organizat după atacurile armate ce au avut loc în aceste zile în Franța.

„Astăzi în aceste zile, noi comemorăm (…) cea mai mare tragedie din epoca nouă a poporului săsesc. (…) Mulți au trăit după întoarcere mare necaz. Îi mulțumim lui Dumnezeu că poporul nostru a putut să dăinuiască și a putut da anul trecut și un președinte. Am fost onorați că președintele Klaus Iohannis a fost între noi, semn că se solidarizează cu acea tragedie, așa cum și astăzi ne solidarizăm și noi cu el, cu tragedia din Paris”, a declarat după slujbă Reinhardt Guib, episcopul Bisericii Evanghelice din România de Confesiune Augustană.

El și-a exprimat speranța că va exista „o comuniune între oameni și religii ca să nu se mai repete asemenea tragedii, ca cea de la Paris”.

Președintele FDGR, Paul Porr, a apreciat că deportarea a fost unul din cele mai întunecate capitole ale populației germane din România, cel puțin din istoria contemporană.

„În total, 112.000 de oameni au fost deportați din unele țări est-europene, din care aproape 70.000 din România, din care jumătate sași, jumătate șvabi. (…) Toată populația aptă de muncă (…) a fost deportată. (…) Cei mai mulți au lucrat în mine de cărbuni, aproximativ 15% au murit acolo de foame, de frig, din cauza accidentelor de muncă. (…) Cei mai mulți au stat cinci ani. Unii care s-au îmbolnăvit, (…) au rămas cu handicap, au fost trimiși acasă. După cinci ani, cei care au supraviețuit, unii au fost trimiși fie acasă, fie în Germania, alții, aici. Așa a început divizarea populației germane de aici”, a spus Paul Porr. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.