Karl Marx-Hof: Clădirea de locuinţe mai mare de un kilometru

0 38

Cea mai lungă clădire rezidenţială din lume, Karl Marx-Hof, este situată în cartierul Heiligenstadt al oraşului Viena, capitala Austriei.

Construită între 1927 şi 1930 de urbanistul Karl Ehn, clădirea colosală are 1.100 de metri lungime – de-a lungul ei există patru staţii de tramvai şi mai multe pasaje intercalate, care au fost necesare pentru a permite trecerea peste străzi şi continuarea circulaţiei.

Ea a fost unul dintre cele aproximativ 400 de noi complexe de apartamente municipale, numite Gemeindebauten, construite de social-democraţi pentru a oferi locuinţe miilor de familii rămase fără adăpost după primul război mondial.

La sfârşitul primului război mondial, în 1918, economia Austriei era distrusă. Şomajul, sărăcia şi foametea paralizau Viena şi, în curând, a apărut o puternică mişcare a muncitorilor, care cereau schimbarea. La acea vreme, mai mult de 250.000 de lucrători trăiau în clădiri vechi de apartamente sărăcăcioase, fără apă curentă.

Alegerea social-democraţilor în 1919 a marcat începutul unei noi ere. Aşa-numita administraţie Rotes Wien sau Viena Roşie a lansat un program intensiv de reformă socială, inclusiv o masivă refacere a caselor populaţiei.

Oraşul a construit blocuri masive de apartamente, care ar putea funcţiona ca oraşe în oraşe, cu propriile lor sisteme de infrastructură, magazine, servicii, precum şi parcare separată. Unele dintre aceste clădiri sunt structuri uriaşe care semănă cu cetăţile, dar niciuna nu a fost mai emblematică decât Karl Marx-Hof.

Karl Marx-Hof ocupă o suprafaţă 156.000 mp. În interior există 1.382 de apartamente cu suprafaţa cuprinsă între 30 mp (un dormitor) şi 60 mp (două dormitoare). Clădirea include multe facilităţi, inclusiv grădiniţe, locuri de joacă, maternităţi, dispensare, biblioteci, spălătorii, centre de tineret, oficiu poştal, farmacie, şi 25 de alte magazine.

Aceasta a fost prima clădire din Viena care a avut toaletă interioară cu apă curentă şi balcoane individuale. Până atunci, locuinţele publice au avut numai toaletele şi robinete de apă potabilă comune. Balcoanele erau considerate un lux aristocratic pe care muncitorii nu l-au experimentat înainte.

Astăzi, la mai bine de şaptezeci de ani, Karl Marx-Hof încă găzduieşte locuitorii oraşului, dar nu este cel mai căutat loc, din cauza dimensiunilor mici ale apartamentelor şi din cauza lipsei unor facilităţi moderne, cum ar fi maşina de spălat şi duşul.

Noii chiriaşi sunt în mare parte cupluri tinere, la începurile familiei. Aproximativ un sfert din populaţia oraşului locuieşte acum în locuinţe publice şi majoritatea trebuie să aştepte până la patru ani înainte de a primi un apartament în oraş.(Text: dozadebine.ro, Foto: flickr.com, austria-forum.org)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.