Mişu Negriţoiu ne crede proşti!

0

Anul 2014 a fost, pentru toate piețele de servicii financiare non-bancare, un an mai frământat și un an de reașezare, iar piața de capital a cunoscut transformări radicale, afirmă președintele Autorității de Supraveghere Financiară /ASF/, Mișu Negrițoiu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Sistemul de pensii private este foarte sigur și solid, dar unele mecanisme de garantare sunt excesive, iar unul dintre obiectivele principale ale ASF pentru 2015 este revizuirea politicii de plasamente și investiții a fondurilor, foarte restrictivă la acest moment, scopul fiind mobilizarea unei părți din fondurile din depozitele bancare, unde ‘nu fac mai deloc bani’, către instrumente ale pieței de capital.

Președintele ASF se referă pe larg și la piața asigurărilor și la problematica segmentului de asigurări RCA, unde ASF are în vedere mai multe direcții de acțiune. Mișu Negrițoiu arată că notificările transmise ASF de către societățile de asigurări privind modificările de tarife RCA pentru 2015 nu confirmă ‘nici pe departe’ creșterile de preț din piață și că ASF are posibilitatea să ceară explicații suplimentare, modelele care stau la baza acestor calcule și chiar să le returneze societăților de asigurare și să le solicite să le refacă.

Oficialul ASF nu exclude un ‘scenariu de avarie’ în cazul celui mare jucător din piaţa asigurărilor — Astra, dar acest lucru va fi ştiut la începutul anului viitor, şi susţine că Fondul de Garantare are suficiente resurse să compenseze asiguraţii în cazul unui eşec al capitalizării Astra, iar creşterea contribuţiei la acest Fond este doar o ajustare marginală şi un semnal că incidentele pe piaţa de asigurări se măresc, riscul de insolvenţă/faliment este mai mare şi dimensiunea jucătorilor cu probleme financiare este mult mai mare decât a fost până acum.

 

AGERPRES: Care a fost situaţia pe cele trei pieţe pe care le reglementează şi supraveghează ASF, la finalul anului 2014, şi care sunt priorităţile strategice ale ASF pentru 2015?

Mişu Negriţoiu: Aş putea să spun că 2014 pentru noi, pentru toate pieţele de servicii financiare non-bancare, a fost un an mai frământat şi un an de reaşezare. Un an de reaşezare instituţională, pentru că a trebuit să găsim sinergiile între cele trei sectoare şi să integrăm modul de abordare. După câte ştiţi, inclusiv instituţia noastră a trecut prin mai multe faze şi în sfârşit suntem la încheierea unui proces de reorganizare, pe cele trei sectoare, dar şi pe politici unitare, pentru că esenţa integrării supravegherii şi reglementării acestor pieţe a fost identificarea sinergiilor şi evitarea suprapunerilor.

Și există sinergii între aceste pieţe şi există chiar interdependenţă. În al doilea rând, pieţele în sine încă nu şi-au revenit în totalitate după criza financiară. Iată că la mai mult de cinci ani de la criza din 2008-2010 ne uităm că nici piaţa bancară nu şi-a revenit, însă pieţele nefinanciare au înregistrat o evoluţie dinamică, într-un context în care pe piaţa bancară dobânzile au scăzut destul de mult şi au migrat resurse de pe piaţa bancară şi mai ales din depozitele bancare spre pieţele nefinanciare şi în principal fondurile mutuale.

Statistic, piaţa asigurărilor, spre exemplu, a fost cam la acelaşi nivel, putem să vorbim de plus minus 1%, nu avem date la sfârşitul anului 2014, dar pe datele la nouă luni, cu o uşoară scădere pe asigurările de viaţă, şi asta este aproape de înţeles, pentru că sunt efecte ale crizei, care se reflectă atât în veniturile oamenilor şi mai ales în veniturile disponibile pentru investiţii şi pentru economii, produse de acest gen care nu s-au mai vândut aşa de bine ca înainte.

Pe de altă parte — şi partea de investiţii şi de plasamente, randamentele sunt mai scăzute decât în anii precedenţi, deşi fondurile de investiţii şi cu fondurile mutuale au înregistrat randamente foarte bune, cu mult superioare dobânzilor bancare. În acelaşi timp, noi ca şi autoritate am intervenit în transformarea structurală a acestor pieţe, ştiţi foarte bine mai ales piaţa asigurărilor obligatorii este destul de debalansată, costurile încă sunt mai mari decât veniturile, avem încă jucători cu probleme financiare şi a trebuit să re-învigorăm nişte reguli concomitent cu elaborarea unui noi cadru legislativ care schimbă fundamental piaţa asigurărilor din 2016.

Este vorba de trei proiecte de legi pe care noi le-am finalizat în 2014, unul priveşte directiva Solvency II (directiva europeană privind solvabilitatea companiilor de asigurări — n.r.) şi introducerea regimului asigurărilor generale în România pe bază de supraveghere, pe bază de risc, faţă de conformitate — care este astăzi — şi a însemnat rescrierea legii asigurărilor. Avem un proiect de lege, îl numim rezoluţie, dar priveşte de fapt tratamentul companiilor cu probleme înainte de insolvenţă şi de faliment, având în vedere că avem şi câţiva jucători cu probleme mai mari decât ceilalţi şi vrem să reorganizăm şi Fondul de Garantare a Asiguraţilor /FGA/ ca o instituţie independentă, autonomă, cu gestiune şi cu conducere separată.

La fel, pe piaţa de capital am avut transformări radicale aproape, la sfârşitul anului. Avem astăzi cinci legi noi, începând cu legea 151 care reorganizează, desfiinţează piaţa RASDAQ, legea recent publicată nr 10/2015 care aduce modificări atât legii pieţei de capital, cât şi altor acte normative primare. Am avut Ordonanţa 90/2014 a pieţei de capital, care aduce modificări la fel de importante, avem acum în procedură de urgenţă o lege la Parlament privind administratorii fondurilor mutuale şi avem un regulament al UE care se aplică direct ca lege, fără să mai treacă prin adoptarea unui act normativ local. Am avut transformări la nivel instituţional, dar concomitent au fost şi emisiuni noi care au crescut, au dinamizat piaţa de capital şi încercăm să aducem produse tot mai bune şi mai atractive pentru investitori.

La piaţa pensiilor lucrurile au fost mai predictibile, s-a continuat alocarea pentru pensiile private — Pilonul II a contribuţiei statului, această piaţă s-a dezvoltat, principala noastră preocupare este să supraveghem fondurile de pensii şi mai ales politica lor de investiţii, la care probabil o să lucrăm acum. Având în vedere transformările instituţionale pe care le-am avut şi încheierea acestui proces la sfârşitul anului şi acest proces de reglementare, inclusiv legislativ, la nivelul celor trei pieţe, toate concurând către o integrare mai pronunţată şi o valorificare a sinergiilor şi o abordare unitară a acestor pieţe, suntem la început de an cu o bază mai solidă şi cu o strategie mai clară şi mai coerentă.

 

AGERPRES: Aţi menţionat că piaţa asigurărilor era debalansată, dezechilibrată. Și anul trecut, în intervenţiile publice, aţi atras atenţia asupra acestui dezechilibru din piaţa asigurărilor. Când se va echilibra piaţa asigurărilor, în contextul măsurilor luate de ASF, şi ce măsuri mai are în vedere ASF pentru echilibrarea acestei pieţe?

Mişu Negriţoiu: Noi am văzut o evoluţie progresivă. Piaţa asigurărilor a avut şi are două categorii de probleme. O problemă de produse, de preţuri şi de costuri, pentru că piaţa este dominată de asigurările obligatorii şi în speţă asigurările de autovehicule, care reprezintă cam 50% din piaţă, care în toate pieţele este un produs de bază. Este un produs simplu şi care trebuie să fie un produs competitiv, pentru că este o asigurare obligatorie şi din care nu îţi consolidezi situaţia financiară. Este o categorie de societăţi de asigurare concentrate într-o proporţie prea mare pe acest produs şi din cauza asta au probleme financiare, pentru că nu este un produs cu valoare adăugată, nu este un produs sofisticat, un produs la care să creezi ceva, e pur şi simplu un produs de bază pe care poţi să faci nişte venituri de bază.

Dacă nu îţi controlezi cheltuielile la acest produs ai probleme financiare şi de aici rezultă că 70%—80% din piaţa asigurărilor RCA este deţinută de patru societăţi în portofoliul cărora acest produs este preponderent şi care se zbat cu probleme financiare, tocmai din cauză că acest produs, fiind simplu, are şi un preţ corespunzător şi pentru că mediul mai degrabă favorizează creşterea costurilor care depăşesc veniturile. Și atunci am intervenit în ideea controlului costurilor, atât cât putem, şi el se reflectă în două direcţii — daunalitatea şi frecvenţa daunalităţii mai mare în România decât în perioada anterioară şi comparativ cu alte ţări. Daunalitatea în România este de 7-10% faţă de 2-3% în Europa. Asta înseamnă mult mai multe prime folosite pentru plata despăgubirilor.

Noi avem un protocol cu Ministerul de Interne şi suntem acum într-o perioadă de a revedea colaborarea şi baza de date, ca să urmărim mai bine cui se datorează această daunalitate şi să ajungem cât mai mult să facem o legătură directă între persoana asigurată, mai mult decât vehiculul, şi comportamentul în trafic al acestei persoane şi să eliminăm pe cât putem segmentările de vârstă, spre exemplu, care sunt acum cele mai la îndemână. Este numai începutul acestui proces, dar aici se poate controla mai bine unde sunt costurile de daunalitate mai mari şi mai ales legătura individuală, cui i se datorează. Acum se face mai degrabă o medie şi atunci sunt oameni, cum este segmentarea pe categorii de vârstă, oameni care nu au nicio vină, dar sunt victima unei medii la segmentul respectiv.

A doua categorie de costuri pe care noi ne-am concentrat au fost costurile de intermediere, costurile de achiziţie — cât te costă ca să vinzi o poliţă RCA. Această politică de vânzare a fost destul de volatilă, inconsecventă, pentru că am ajuns în situaţia în care din dorinţa de a obţine cotă de piaţă, societăţile au oferit reduceri în cascadă, fără un control asupra riscurilor pe care le-au expus prin aceste reduceri. Au fost de fapt nişte prime comerciale, introduse în tarifele acestor poliţe, şi a trebuit să re-învigorăm principiile de business sănătos la nivelul societăţilor şi cheltuielile de intermediere foarte mari pe care noi le-am identificat la nivelul brokerilor de asigurări, am intervenit şi acolo cu nişte măsuri nu atât de radicale cât am fi vrut noi, dar ceva mai degrabă tranzitoriu.

Vreau să fac însă o remarcă: în 2014 societăţile de asigurări au transferat contribuţii la capitalul social de 145 milioane euro, parte din acelaşi proces de reechilibrare a pieţei. Noi mai avem un an la dispoziţie ca să aducem piaţa în echilibru şi, ca să răspund acum direct la întrebarea pe care mi-aţi pus-o, sper ca la sfârşitul acestui an piaţa să fie echilibrată atât din reaşezarea primelor, dar mai ales din reducerea costurilor şi din recapitalizare. Reaşezarea primelor — nu neapărat că ele trebuie să crească, ci ele trebuie să fie mai echitabile. Și cum am văzut reacţiile în ultimele 2-3 luni sunt diferenţe prea mari. Sunt şi în Europa segmentări pe vârste, dar diferenţa nu este, cum am văzut aici cazuri, de 1 la 4. Poate să ajungă la 1-1,5 la 1 la 2, dar nu 1 la 4, 1 la 5, cum este la noi. Noi asta facem acum, de fapt revedem toate aceste prime, le discutăm cu societăţile de asigurare şi vrem să recalibrăm până la urmă situaţia tarifelor, să controlăm costurile şi să stimulăm recapitalizarea.

 

AGERPRES: Ce posibilităţi are ASF să intervină pentru eliminarea acestor diferenţieri excesive, uneori de 1 la 4? Înţeleg că ASF face o analiză la acest moment.

Mişu Negriţoiu: Noi avem două direcţii de acţiune, mijloacele noastre de a interveni pentru rezolvarea problemei sunt unele de persuasiune în sensul că punem în lumină, şi pentru informarea publicului, dar şi pentru comparaţii între diverşi asigurători, punem în lumină ce stă la baza tarifării, care sunt calculele actuariale care conduc la stabilirea unor asemenea tarife şi de ce sunt aceste calcule actuariale unele pentru tinerii până la 25, până la 30 sau până la 35 (de ani — n.r.) şi noi avem autoritatea ca să le cerem aceste informaţii. Lucrăm acum cu societăţile de asigurări ca să ne spună ce au la baza acestor calcule şi am putea să ajungem până la a le face publice ca să vadă lumea de fapt despre ce este vorba. Și acolo se văd. Sunt două componente în calculul unei prime RCA — o componentă este daunalitatea şi a doua componentă este vătămarea corporală.

Vrem chiar să le facem separat, pentru că daunalitatea este din cauza accidentelor, vătămarea corporală este ceva mai serios, dar s-ar putea ca în vătămarea corporală societăţile de asigurări să ia în calcul o valoare exagerată. Pe poliţa de asigurare pe RCA este trecută chiar cifra de 5 milioane de euro, asta pentru că este o limită europeană. Costul cu vătămarea corporală este mai puţin, evident mult mai jos în România, dar în creştere, anul trecut daunalitatea corporală a crescut cu 40%.

Noi nu ştim dacă este reală sau pur şi simplu mi-e teamă că vătămările corporale devin o preferinţă pentru avocaţi şi nu ştim exact cât merge la persoana vătămată şi cât la intermediari, dar ea trebuie măcar identificată şi ştiut cu cât contribuie la creşterea primei. A doua este daunalitatea. Am vrea să mergem pe identificarea riscurilor mai degrabă decât pe grupele de vârstă, numai că acesta este un proces care nu se poate face pe termen scurt, înseamnă metodologie, dotare … şi să mergem pe identificarea riscurilor şi eventual asigurări pe persoană mai degrabă decât pe vehicule.

A doua direcţie este colaborarea cu Asociaţia Actuarilor din România cu care vrem să facem nişte calcule şi ei, neutru, să pună pe piaţă cam care este un tarif standard şi de unde vine el, pur şi simplu bazat pe riscuri, care evident pot să aibă oscilaţii, în sus şi în jos, în politica de tarifare, în funcţie de ce segment de clienţi vrei să atragi. Am mai putea o mai bună informare a publicului şi cred că genul de presiune care se pune din partea publicului este binevenit pentru că ne ţine alerţi şi ne împinge să reconsiderăm anumite lucruri, inclusiv cum am reconsiderat zilele acestea norma privind RCA-ul, cu câteva ajustări care eventual nu pot fi realizate într-o primă etapă şi aşa de repede pe cât ne-am imaginat noi. Dar regimul Solvency II schimbă peisajul în asigurări şi probabil în anul 2016 vorbim despre altceva. Avem acum în semestrul I un exerciţiu de revizuire a activelor şi pasivelor societăţilor de asigurare care ne va arăta dimensiunea nevoii de recapitalizare.

 

AGERPRES: Când va debuta acest audit pentru companiile de asigurări?

Mişu Negriţoiu: El debutează în februarie şi se încheie în iunie. Am văzut în piaţa bancară, spre exemplu. Piaţa bancară, acum 10-15 ani, poate 20, a trecut prin transformări instituţionale şi probabil şi la asigurări vom asista la o reaşezare a societăţilor de asigurări şi am vrea să avem nişte jucători, nişte societăţi puternice în piaţa de RCA, aşa cum avem în piaţa de asigurări de viaţă, de exemplu.

 

AGERPRES: La cât ar trebui să ajungă rata combinată a daunei?

Mişu Negriţoiu: Ar trebui să fie 100%, pentru că media în Europa la 100 de lei pe care îi iei din primă de obicei 70-75 se duc înapoi în plata daunelor, cam 10-15 sunt cheltuieli de intermediere şi de achiziţie, şi mai rămân 5-10 care sunt profitul societăţii, cheltuieli generale etc. Și atunci ajungi la o rată de 100% intrări şi ieşiri. Aici, distorsiunea la noi, noi ne apropiem de o cotă la plata daunelor de 70, a fost mult mai jos, a fost pe la 60 şi a crescut. Rezultă fie că frecvenţa accidentelor este mai mare şi daunele sunt mai mari, fie că se plăteşte mai bine. Nu avem un feedback de la consumatori că se plăteşte mai bine, lumea este în continuare nemulţumită, avem în continuare petiţii, dar procentul a crescut.

La asta se mai adaugă cheltuieli de intermediere de 20 chiar până la 30%, din analizele noastre. Comisioanele brokerilor sunt de vreo 18-20%, alte cheltuieli de achiziţie se duc până la 30%, s-au cam terminat banii, ajungem la 100 şi atunci societăţile n-au profit, deşi lumea zice că societăţile câştigă bani din asigurări. Unele da, unele nu, majoritatea nu prea câştigă. Dar nu este un lucru rău neapărat să facă bani pentru că de fapt fac şi investiţii, dezvoltă şi produse. Dacă mai adăugăm şi cheltuielile generale ale societăţilor, dacă mai adăugăm că ele ar mai trebui să facă şi un profit, ne cam ducem pe la 120. Probabil, sper, la sfârşitul anului să ajungem la această rată combinată şi să o ducem în jos pe cât putem, vedem şi efectele măsurilor luate de noi cu cheltuielile de intermediere.

 

AGERPRES: Transparentizarea comisioanelor brokerilor, trecerea lor pe poliţă, va duce la o scădere semnificativă a cheltuielilor de intermediere? Va fi suficientă sau ASF va avea în vedere în continuare acea limitare a comisioanelor brokerilor?

Mişu Negriţoiu: Noi sperăm, dar dacă nu se întâmplă rediscutăm limitarea, pentru că totuşi este o asigurare obligatorie, la care brokerii, intermediarii nu fac mare lucru până la urmă. Este o poliţă şi ei vin şi ne-o dau fiecăruia dintre noi pentru că alergăm noi să avem această poliţă pentru că altfel nu mai putem să circulăm şi nimeni nu vrea să fie în trafic fără poliţă de asigurare. Dar dacă asta nu se întâmplă … Noi am contat pe faptul că transparentizarea va fi o mai bună informare pentru consumator, pentru cumpărătorii de poliţe, să se uite şi ei şi să înceapă să negocieze. Ei se uită acum la prima totală şi nu ştiu cât din prima totală ajunge la acoperirea despăgubirilor sau altceva. Chiar la o primă totală care este aceeaşi poţi să negociezi cheltuielile de intermediere. Pe de altă parte şi brokerii, ca şi societăţile de asigurări care au cheltuieli de achiziţie, pun la vedere nişte cheltuieli care n-ar fi trebuit să le facă sau n-ar fi trebuit să le încarce şi probabil se corectează şi nu le mai fac. Să vedem pe trimestrul I ce rezultă.

 

AGERPRES: Toate companiile de asigurări care practică RCA au notificat ASF despre majorări de tarife pentru 2015 şi cum arată tabloul general la nivelul ASF?

Mişu Negriţoiu: Avem notificări în bună măsură. Dintr-o vedere preliminară, nu avem încă o analiză a tuturor notificărilor, ele nu confirmă nici pe departe creşterile de preţ care ne vin din piaţă. Nu confirmă. Aceste notificări în orice caz nu se duc la 30%, trebuie să intrăm să vedem mai în detaliu pe grupe de vârstă. Culmea este că avem şi scăderi. Noi vrem să încheiem această analiză spre sfârşitul lunii, mai ales că noi avem posibilitatea ca să cerem explicaţii suplimentare, să cerem modelele care stau la baza acestor calcule, chiar să le returnăm şi să solicităm să le refacă.

Nu noi aprobăm, dar noi ne uităm la modele actuariale pe care le folosesc. Și atunci combinat cu relaxarea pe care am introdus-o (modificarea Normei RCA nr. 23/ 2014 — n.r.), care ar trebui să aibă efect, le dăm posibilitatea, pentru că norma noastră a introdus norme mai rigide pe segmente şi atunci le dăm posibilitatea să lucreze între segmente şi să reducă diferenţele, să aplatizeze. O să vedem la sfârşitul lunii ianuarie, începutul lui februarie, o să avem o analiză completă, dar la prima vedere sunt sub estimările din piaţă.

 

AGERPRES: Ce se întâmplă cu cel mai mare jucător de pe piaţa asigurărilor, cu Astra? Ar trebui să urmeze a doua etapă de majorare de capital social.

Mişu Negriţoiu: Am văzut un comunicat de la administratorul special, în care dă rezultatele pe nouă luni, care nu sunt aşa de rele. Astra are o problemă de capitalizare, are un capital negativ şi tot ce derivă din asta. Ca şi model de business, ca şi companie, Astra nu este o companie rea şi când ne uităm la rezultatele operative la nouă luni nu arată aşa de rău, dar nu asta este nici soluţia şi nici nu ne conduce la concluzia că s-a redresat. Astra a făcut o primă majorare de capital social, prin piaţă, şi acum este programată a doua majorare de capital social. KPMG, care este administratorul special pentru Astra şi care lucrează şi în relaţii cu potenţiali investitori, a deschis o cameră de date şi au un număr de potenţiali investitori care se uită în camera de date.

Noi nu-i ştim şi nici n-ar trebui să îi ştim, dar KPMG eventual poate oferi informaţii sau pur şi simplu nu pot să o facă până când nu ei nu îşi exprimă interesul în mod oficial. Dar există, se întâmplă ceva acolo. Sunt 3-4 investitori, şi strategici şi financiari, care se uită la Astra. Procesul va dura probabil câteva luni, probabil o să ştim cândva prin martie dacă a doua majorare de capital are şanse de reuşită sau nu, ceea ce înseamnă că Astra va trebui să fie preluată de un alt investitor străin şi că acţionarul actual va avea o poziţie minoritară. Cam asta este situaţia. Dacă acest lucru nu se întâmplă desigur că noi va trebui să trecem la planul B, în care trebuie să reorganizăm Astra încât să o aducem la nivelul de solvabilitate şi capitalizare, dar dacă nu reuşim asta, mă rog, şi un scenariu de avarie este posibil. Și asta o să ştim în orice caz în prima parte a anului viitor.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.