„Bazooka” lui Draghi va îngenunchea definitiv euro?

1

Analiştii sunt siguri că Banca Centrală Europeană va anunţa pe 22 ianuarie demararea programului de răscumpărare masivă a datoriilor suverane, pentru a impulsiona creşterea economiei europene şi relansarea consumului în zona euro. Deşi există această certitudine, puţin sunt cei care încearcă să vadă cealaltă faţă a monedei stanţate cu sigla QE.

Dănuţ Dudu

 

  • „Nu este ca şi cum posibilităţile sunt fără sfârşit”

Decizia surprinzătoare a Băncii Naţionale a Elveţiei (BNS) de a renunţa la plafonarea cursului de schimb EURO/CHF este interpretată de analiştii economici ca un semnal clar că programul de relaxare monetară QE (oarecum similar cu cel aplicat de FED) va fi lansat de BCE şi pe piaţa financiară europeană.

“Nu există nici un fel de îndoială că BCE va deschide joi (22 ianuarie, n.n.) un nou capitol riscant”, asigură economiştii de la Commerzbank. “Este extrem de dificil, aproape imposibil, pentru BCE de a nu anunţa un QE”, susţin cei de la ING.

Pentru moment, se pare că toate condiţiile sunt întrunite pentru ca instituţia financiară cu sediul la Frankfurt să aleagă să folosească acest ultim cartuş pe care-l deţine. Menţinerea în decembrie a ratei inflaţiei în teritoriu negativ (-0,2%), coroborată cu scăderea preţului petrolului, nu este un argument suficient de puternic pentru BCE pentru a lansa programul, deoarece mult mai periculoasă pare intrarea triumfală în Europa a deviaţiei, scenariu care dă fiori economiştilor din întreaga lume.

În acelaşi timp, nu poate fi eludat faptul că Justiţia europeană, prin decizia Curţii Europene de Justiţie, de săptămâna trecută, a dat undă verde “frăţiorului” mai mic al QE european, programul de răscumpărare de datorii OMT propus de BCE, proiect care nu a fost niciodată utilizat până în acest moment.

Pe de altă parte, dacă pieţele aşteaptă cu înfrigurare anunţul BCE de lansare a QE (deşi probabil că ştirea este deja înglobată în piaţă), la nivelul Consiliului guvernatorilor care urmează a lua decizia în cadrul reuniunii din 22 ianuarie sunt încă disensiuni. Scepticului şef la Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann, par a i se alătura şi alţi guvernatori, astfel încât nicio variantă nu poate fi neglijată.

Cu atât mai mult cu cât însuşi preşedintele BCE, Mario Draghi, a fost nevoit să recunoască (după întâlnirea cu Angela Merkel) că “nu este ca şi cum posibilităţile sunt fără sfârşit”. (Recunoaştere survenită respectivei întâlniri, a cărei importanţă s-a încercat a fi minimalizată de Cancelaria de la Berlin, care s-a mulţumit doar să confirme întâlnirea bilaterală dintre Merkel şi Draghi).

Mai transparent s-a arătat unul dintre membrii Comitetului executiv al BCE, Coeuré Benoit, care a confirmat într-un interviu că, în cadrul reuniunii din 22 ianuarie, „Vom lua în considerare experimentele americane şi britanice pentru a determina cantitatea de obligaţiuni cumpărate, în scopul de a restabili încrederea (pieţelor, n.n.) în faptul că inflaţia va reveni la un nivel apropiat de 2%, păstrând însa în acelaşi timp caracteristicile instituţionale ale zonei euro”.

Întrebat dacă BCE este pregătită pentru a prelua modelul american al QE, acesta a ţinut să precizeze că va fi luat în calcul dacă “răscumpărarea (obligaţiunilor de stat, n.n.) va acoperi datoria anumitor ţări sau cazul în care va fi echilibrată în întreaga zonă euro”, subliniind că scopul unei astfel de operaţiuni este în primul rând de a consolida „încrederea în capacitatea băncii centrale de a stabiliza inflaţia”.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Marian spune

    Foarte interesant!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.