Traian Băsescu a scăpat de dosarul „Flota”

0

Procurorii DNA au dispus clasarea dosarului ”Flota”, în care este vizat și fostul președinte Traian Băsescu.

Într-un răspuns al DNA  se arată că în acest dosar, datorită cauzei de impunitate prevăzută de Constituția României, prin rezoluția din 19 octombrie 2006, s-a dispus suspendarea urmăririi penale.

Ulterior, ca urmare a încetării cauzei de suspendare a urmăririi penale, împrejurare ce a intervenit la data de 21 decembrie 2014, prin ordonanța din 12 ianuarie 2015, s-a dispus reluarea urmăririi penale.

Prin ordonanța procurorului din data de 21 ianuarie 2015 s-a dispus față de Traian Băsescu clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, fals intelectual în formă continuată și delapidare, întrucât faptele nu există.

Potrivit DNA, în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, reținută în sarcina lui Traian Băsescu, se constată că această faptă nu există, deoarece prin exercitarea funcțiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor, în perioada 1990-1992 și 1996-2000, „nu a produs și nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanța, aceasta pentru că navele care fac obiectul cauzei s-au vândut în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietății de Stat (FPS) — acționarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare inițiat de Guvernul României”.

„Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul KLAVENESS au rămas în proprietatea CNM Petromin S.A (cu drept de dispoziție asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitație. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63.134.735 USD. Decizia vânzării navelor nu a aparținut Ministerului Transporturilor, ci a aparținut FPS și AGA a CNM Petromin SA, întrucât FPS și nu Ministerul Transporturilor era acționarul majoritar al CNM Petromin SA. De altfel, CNM Petromin SA, ca societate comercială pe acțiuni în domeniul transporturilor navale, la data de 31.12.1992, avea datorii de 14.770.000 USD”, mai declară DNA.

Cu privire la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată, reținută prin actul de învinuire ca fiind realizată de faptul că „…în perioada 1991-2000, a emis acte de decizie la nivel de conducere a ministerului în exercitarea atribuțiilor de serviciu, atât prin atestarea unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la constituirea și atribuțiile CIS, CNM Petromin SA, ordinele de acordare și retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc de către navele angajate în afacerea ‘Petroklav’, a notei în baza căreia a dispus radierea din Registrul Matricol a mineralierului ‘Băcești’ și a documentelor de plată ‘P&I’ a 500.000 USD din creditul luat prin ipotecarea navei ‘Băcești’ pentru care asigurarea trebuie să fie plătită de navlositorul Borom Anglia, cât și prin omisiunea cu știință a inserării unor date sau împrejurări reale referitoare la proprietatea reală asupra navelor CNM Petromin SA cu prilejul ordinelor de retragere a pavilionului românesc arborat de aceste nave”, se constată că această faptă nu există, deoarece nu se poate susține că au fost atestate fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu știință, inserarea unor date sau împrejurări.

De asemenea, cu privire la infracțiunea de delapidare, constând în aceea că „în septembrie 1992, în calitate de ministru al Transporturilor și director (președinte) al B.O.D. Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activității acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibank Londra, de unde și-a însușit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băcești”, a rezultat că Traian Băsescu nu și-a însușit suma de 500.000 USD, așa cum se reține prin actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra și reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin, se mai arată în răspunsul DNA.

„De altfel, cu referire la această presupusă faptă, respectiv delapidare, răspunderea penală s-a prescris la data de 30 septembrie 1999, ca urmare a intrării în vigoare la data de 01.02.2014 a Noului Cod Penal, conform căruia, maximul special al pedepsei pentru infracțiunea de delapidare a fost redus la 7 ani”, mai spun procurorii anticorupție. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.