TOP ŞTIINŢĂ: Principalele noutăţi din domeniu anunţate în luna ianuarie

0

Cunoașterea științifică este diversificată continuu. Zi de zi pe fluxurile de știri ajung informații cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers și spațiul cosmic, despre Pământ și biosferă, despre istorie și arheologie, despre mediu etc. Prezentăm o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii ianuarie.

Oameni de știință de la NASA au descoperit la începutul lunii ianuarie o uriașă gaură coronală la polul sud al Soarelui, un fenomen misterios reprezentat de apariția unei pete întunecate pe suprafața solară. Cauzele producerii unei astfel de găuri coronale nu sunt cunoscute cu exactitate deocamdată, dar cercetătorii sunt de părere că astfel de fenomene sunt provocate de particule care se dispersează de la suprafața Soarelui cu viteze foarte mari, de peste 800 de kilometri pe oră.

Conform NASA, găurile coronale pot avea un impact direct asupra Pământului. Dispersia particulelor din aceste regiuni poate provoca fenomene de auroră boreală sau australă pe Pământ, dar și furtuni geomagnetice.

Sistemul solar ar putea conține alte două planete, potrivit unor cercetători britanici și spanioli, care au dedus acest lucru din traiectoria neașteptată a unor obiecte observate în spatele planetei Neptun, care ar suferi influența acestor planete necunoscute. Cercetătorii își bazează teoria pe studierea comportamentului orbital al unui număr de peste zece obiecte transneptuniene extreme (ETNO). Acestea prezintă „parametri orbitali neașteptați”, care „lasă să se înțeleagă că forțe invizibile le alterează repartizarea orbitală”, a explicat astrofizicianul Carlos de la Fuente Marcos de la Agenția de informare științifică spaniolă SINC.

La sfârșitul lunii ianuarie a fost anunțată descoperirea celui mai vechi sistem planetar din Calea Lactee — un sistem planetar format în urmă cu 11,2 miliarde de ani. Descoperirea sa a fost realizată cu ajutorul telescopului Kepler. Botezat Kepler-444, sistemul se află la 117 ani-lumină de Pământ și este format dintr-o stea pitică portocalie — cu 25 % mai mică decât Soarele și, prin urmare, mai puțin caldă — în jurul căreia se rotesc cinci planete, al căror diametru variază între 0,4 și 0,7 din diametrul Terrei. Sistemul Kepler-444 s-a format în urmă cu 11,2 miliarde de ani, atunci când universul, care are 13,6 miliarde de ani, era încă relativ tânăr. Când au apărut Pământul și întregul nostru sistem solar, în urmă cu 4,5 miliarde de ani, Kepler-444 avea mai mulți ani decât are Terra în prezent.

PLANETA:

Un studiu publicat la începutul lunii ianuarie de revista Bulletin of the Seismological Society of America (BSSA) ajungea la concluzia că fracturarea hidraulică se află la originea seriei de cutremure care s-au înregistrat în Ohio în martie 2014 — cinci seisme între 2,1 și 3 pe scara Richter. Seismele au coincis cu operațiunile de fracturare hidraulică (tehnică de extracție a hidrocarburilor) pe care compania Hilcorp Energy le-a realizat la puțurile de petrol și gaz situate la mai puțin de un kilometru distanță de oraș. Cercetătorii de la Miami University din Ohio, care au analizat datele seismologice ale rețelei Earthscope Transportable Array, au ajuns la concluzia că aceste operațiuni au dus la activarea unei falii până atunci necunoscute.

Ei au descoperit că, în perioada 4—12 martie, în zona Poland s-au înregistrat 77 de seisme de 1 și 3 grade — cel cu magnitudinea de 3 a fost simțit de populație la 10 martie — care au coincis cu fazele specifice de stimulare a fracturării hidraulice. Departamentul pentru Resurse Naturale (ODNR) din Ohio a solicitat, în consecință, sistarea imediată a lucrărilor realizate de Hilcorp.

Anul 2014 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, de când a început măsurarea temperaturilor, în 1880, conform concluziilor a două analize separate realizate de NASA și de Agenția americană de monitorizare a oceanelor și atmosferei (NOAA). „În timpul anului 2014, temperatura medie înregistrată la nivel global la suprafața solului și oceanelor a fost cu 1,24 grade Fahrenheit (0,69 grade Celsius) peste media secolului XX”, conform raportului NOAA. În plus, temperatura medie înregistrată în anul 2014 a depășit recordurile anterioare din 2005 și 2010 cu 0,07 grade Fahrenheit (0,04 grade Celsius).

Viața în oceane se confruntă cu o extincție în masă, conform unei analize bazate pe date provenite din sute de surse, realizată la Universitatea Santa Barbara din California. Există semne clare deja că oamenii fac rău oceanelor într-un grad remarcabil, au descoperit oamenii de știință. Unele specii oceanice sunt cu siguranță pescuite în mod exagerat, dar daune și mai mari rezultă din pierderea habitatului pe scară largă, fenomen probabil să se accelereze pe măsură ce amprenta umană ajunge mai aproape de aceste habitate prin dezvoltare și diversificare tehnologică, au raportat oamenii de știință.

Recifele de corali, de exemplu, au scăzut cu 40 la sută la nivel mondial, în parte ca urmare a schimbărilor climatice generate de încălzirea globală. Unii pești migrează deja în ape mai reci. Alte specii mai puțin norocoase pot să nu fie în stare să găsească medii noi de supraviețuire. În același timp, emisiile de carbon modifică chimia apei de mare, făcând-o mai acidă. Ecosistemele fragile, cum ar fi mangrovele, sunt înlocuite cu fermele piscicole, care sunt proiectate să ofere cea mai mare parte din peștele pe care oamenii îl consumă în termen de 20 de ani.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.