Colacul secuiesc (kurtoskalacs) şi rudele lui din Europa

50

Cine nu a auzit de kurtoskalacs, cunoscutul colac secuiesc glazurat cu zahăr ars?! Puțini știu, însă, că acest delicios preparat are ”rude” în mai multe țări din Europa.

Printre acestea se numără Baumkuchen, o specialitate răspândită în Germania, care conține aproape aceleași ingrediente de bază ca și kurtos-ul, dar care are un mod de preparare puțin diferit. Aluatul se coace tot pe rotisor, dar în mai multe straturi suprapuse, astfel încât în interiorul prăjiturii se formează inele subțiri, asemenea celor de pe trunchiurile copacilor. Din acest motiv i se spune ”Tortul copac”. Colacul se taie în bucăți mai mici sau mai mari, după preferințe, și se afundă într-o baie de ciocolată sau în diverse alte glazuri.

O altă specialitate înrudită cu colacul secuiesc este Sakotis, Gâteau a la broche sau Sekacz, cum i se mai spune, un desert popular în Lituania, Franța și Polonia. Aluatul așezat pe un rotisor conic se coace în mai multe straturi succesive, iar acesta trebuie să fie mai vâscos pentru a putea forma ”stalactite” prin picurare. Lituanienii o prepară în special în perioada sărbătorilor de iarnă, fiindcă are forma unui brăduț cu multe ramificații.

Prugeltorte sau Prugelkrapfen este o prăjitură comună în Austria, în special în satele tiroleze. Se prepară un lichid vâscos care să poată fi turnat pe rotisor, iar, pe măsură ce se coace, se pun alte straturi succesive deasupra coajei și se prăjește încet până capătă dimensiunea dorită.

Citeste si:  Mircea Băsescu, adus la DNA

Spettekaka se prepară în Sudul Suediei, iar principala deosebire în ceea ce privește ingredientele este făina de cartofi în locul celei de grâu. Toată suprafața rotisorului se învelește cu fire subțiri de aluat moale, iar procedura se poate repeta chiar și de zece ori. Rezultă în final o prăjitură spectaculoasă, un cilindru cu o structură poroasă, destul de uscată, deasupra căreia se toarnă de obicei glazură de zahăr.

Trdlo, Trdelnik sau Trdelnice este o delicatesă destul de răspândită în Cehia și Slovacia, care se face dintr-un aluat cu drojdie relativ gros și dulce. Înainte de coacere, aluatul înfășurat pe un făcăleț din lemn este acoperit cu albuș de ou bătut sau cu albuș amestecat cu apă și tăvălit prin zahăr, nucă pisată, migdale sau sâmburi de caisă măcinați, prin urmare crusta care se formează la copt este mai puțin netedă decât la kurtoskalacs, iar zahărul e mai puțin caramelizat. La final, colacul se taie felii și se pudrează din belșug cu zahăr vanilat.

Spettekaka

Baumstriezel este popular în satele săsești din Transilvania și se prepară, de regulă, la fel ca și colacul secuiesc. Aluatul este ”tors” pe un butuc de lemn în fâșii lungi, dar unele gospodine preferă să-l facă dintr-o singură bucată, adică să întindă o foaie ca de plăcintă și să o așeze în jurul unui făcăleț. Aluatul se trece prin zahăr tos, apoi este pus la rotisor, iar pe măsură ce se caramelizează coaja este ”periată” cu unt topit. Coaja este mai subțire decât la kurtos, iar când e gata se taie în bucăți de formă pătrată și se servește cald.

Citeste si:  Mai este necesară evaluarea proprietăţilor imobiliare pentru raportare financiară?

Și ”pâlniile” prăjite sunt considerate din aceeași ”familie” cu colacul secuiesc, în principal datorită formei și compoziției. Dar prăjiturile sunt mult mai mici, de regulă nu depășesc 20 de centimetri lungime, și se prăjesc în ulei. Se servesc cu mult zahăr pudră sau diferite topping-uri.

Asociația pentru Dezvoltarea Turismului din cadrul Consiliului Județean Covasna, împreună cu Centrul de Informare Europe Direct, a editat recent o carte în limba maghiară despre colacul secuiesc, în care sunt prezentate și produsele amintite, la capitolul ”Preparate similare”. Albert Zoltan, coordonatorul Asociației pentru Dezvoltarea Turismului Covasna, a declarat că pe data de 9 mai, de Ziua Europei, la Sfântu Gheorghe va fi organizat un festival internațional dedicat colacului secuiesc, la care vor putea fi gustate și preparatele înrudite cu colacul secuiesc.

Citeste si:  Taxa de poluare ar putea fi înlocuită de la 1 ianuarie 2010

El a menționat că autoritățile locale din județul Covasna au demarat o campanie susținută de promovare a colacului secuiesc, propunându-și să transforme acest produs tradițional într-un ”ambasador” al zonei. În acest scop au fost tipărite pliante în 15 limbi cu o prezentare a istoricului și modului de preparare a acestei delicatese culinare, care vor fi distribuite atât în țară, cât și peste hotare.

În această campanie vor fi cooptați întreprinzătorii care trăiesc sau care își completează veniturile din producerea și vânzarea acestui produs secuiesc. Albert Zoltan a menționat că kurtos-ul se vinde în foarte multe țări, inclusiv în SUA, Peru, Chile, Malaezia, Taiwan, unde trăiesc oameni care au plecat din această zonă sau au o legătură cu cultura maghiară. El a mai spus că a fost realizat și un site având ca temă kurtoskolacs-ul, funcțional în limbile maghiară și engleză, iar pe viitor și în română și germană, și vor fi realizate și alte produse promoționale, cum ar fi cărți poștale sau mărțișoare.

Potrivit acestuia, prima atestare documentară a kurtos-ului datează din 1450, iar prima rețetă cunoscută este din 1784, cea a contesei Mikes Maria din Zăbala. Dar se presupune că produsul ar avea origini mai vechi.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata