EUR
4,84 RON
(-0%)
USD
4,28 RON
(0%)
GBP
5,41 RON
(0%)
CHF
4,55 RON
(0%)
BGN
2,48 RON
(-0.04%)
BYN
1,77 RON
(0%)
CAD
3,15 RON
(0%)
RSD
0,04 RON
(0%)
AUD
2,98 RON
(0%)
JPY
0,04 RON
(0%)
CZK
0,18 RON
(0%)
INR
0,06 RON
(+0.05%)

CHF – un tsunami financiar la porţile sistemului bancar

Şocul produs de devalorizarea francului elveţian în raport cu moneda unică printr-o decizie administrativă a Băncii Centrale a Elveţiei (BNS) este atât de puternic încă este aproape imposibil de evaluat când va fi acesta complet absorbit în piaţa financiară. Până atunci, reacţiile sunt, mai curând, de factură emoţionala decât economică, guvernele statelor cele mai afectate de această decizie aflându-se între „nicovala” presiunilor sociale şi „ciocanul” instituţiilor financiare care nu ştiu cum să blocheze procesul de reglare (tot printr-un act administrativ) al problemelor apărute în fiecare ţară în parte.

Dănuţ Dudu

 

 

  • Băncile între falimentul propriu şi falimentul datornicilor

Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei (BNS) de a renunţa la fixarea parităţii EURCHF la valoarea de 1,2 a declanşat un adevărat seism la nivelul întregului sistem financiar european. Devalorizările intempestive a monedelor naţionale (în special cele ale statelor din estul Europei au făcut ca în ţările în care o cotă importantă din creditele acordate persoanelor fizice în perioada de boom imobiliar dintre 2006-2008 (finalizată prin cunoscuta criză financiară „subprime”) sunt contractate în franci elveţieni (CHF) să se instaureze panică. Presiunilor sociale venite din partea deţinătorilor de astfel de credite politicienii şi băncile centrale le-au răspuns diferenţiat fără însă a reuşi să găsească o soluţie de compromis care să mulţumească toate părţile implicate.

Precedentul maghiar în care creditele în franci au fost convertite în forinţi la un curs istoric a permis societăţii civile din statele din estul Europei să solicite imperativ autorităţilor soluţii similare. Numai că astfel de soluţii nu sunt atât de simple cât par la prima vedere deoarece lecţia maghiară a fost învăţată şi de sistemul bancar care nu vrea să redeschidă o cutie a Pandorei imposibil de controlat. Aşa se face ca instituţiile financiare internaţionale (în special troica europeană cu vârful său de lance FMI) încearcă din răsputeri să înăbuşe din faşă orice tentativă de reeditare a episodului maghiar.

Numai că surpriza elveţiana se suprapune peste cea elenă ceea ce face ca la nivel european deruta să fie maximă. Chiar dacă proporţiile între cele două situaţii sunt sensibil diferite – nu putem compara cuantumul total al creditelor în CHF cu cel al datoriilor Greciei – problema în sine are aceiaşi componenţa: refuzul datornicilor de a-şi mai plăti datoriile contractate.

Mai mult, aceştia refuză orice ajutor „dezinteresat” venit din partea creditorilor (oricum s-ar numi aceştia) forţând astfel demararea unor negocieri dure a căror finalitate este imposibil de anticipat. Cert este că indiferent de finalul acestora sistemul bancar va trebui să-şi adjudece o parte din pierderi iar repetarea episodului cipriot pare a fi imposibilă în acest moment.

În caz contrar, băncile trebuie să se gândească foarte bine înainte de a omora „găina de aur” a datornicilor având de ales între falimentul bancar şi cel individual. O alegere din care însă marele perdant este tot sistemul bancar ceea ce va forţa băncile să găsească soluţii imediate pentru calmarea spiritelor şi recâştigarea încrederii în sistemul de creditare.

 

  • Croaţia şi Polonia pe urmele Budapestei

Abandonarea surprinzătoare a nivelului de 1,2 CHF în raport cu Euro a BNS a determinat (în perioada scursă de la decizia BNS până în prezent) devalorizarea zlotului polonez cu 18%, a monedei croate, kuna, cu 17% şi a leului cu 11,84% în raport cu moneda elveţiană. Dacă împrumutătorii maghiari sunt protejaţi de decizia luată în noiembrie de către guvernul de la Budapesta în noiembrie 2014 prin decizia conversiei împrumuturilor făcute în CHF în forinţi, atât România cât şi Croaţia se arată dispuse să procedeze similar cu vecinii maghiari.

Seismul declanşat de decizia BNS a scos est-europenii în stradă disperaţi de spectrul falimentului personal. Cei care au credite în CHF s-au trezit peste noapte în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele cea ce i-a făcut să invadeze pieţele publice din Bulgaria, România, Croaţia şi Polonia solicitând intervenţia imediată a autorităţilor pentru a blocarea cursului de preferinţă la o valoare anterioară deciziei BNS sau pentru o soluţie legislativă care să oblige băncile creditoare să accepte reconversia în moneda naţională calculată la o valoare a cursului similară cu cea de la data contractării creditului.

Drept urmare, Parlamentul Croat a luat deja decizia de îngheţare temporară a cursului pentru o perioadă de un an, cotaţia franc/kuna fiind fixată la 6,39 kuna pentru un CHF pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croaţi care au credite ipotecare în moneda elveţiană. Paritatea respectivă reprezintă nivelul la care moneda locală (kuna) se tranzacţiona înainte de decizia băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro. Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croaţia vrea să câştige timp pentru analizarea unei posibile conversii în moneda locală a împrumuturilor în franci elveţieni.

Aflat şi sub presiunea alegerilor parlamentare din toamnă, guvernul polonez este şi mai categoric pregătind un proiect de lege care prevede transformarea în zloţi a creditelor în franci.

„Dacă voi fi nevoită să aleg între interesele băncilor şi cele ale celor care au luat credite, voi fi de partea populaţiei, iar băncile vor fi cele care vor suporta nota de plată şi nu bugetul de stat. Voi face toate eforturile pentru a mă asigura că aceste măsuri vor intra în vigoare cât mai curând posibil şi nu în 3-4 luni, pentru ca viaţa oamenilor depinde de acestea” declara premierul polonez. Dacă măsura va fi adoptată, băncile vor trebui să efectueze schimbările rapid, suportând toate costurile aferente celor 575.000 de credite în franci elveţieni deţinute de familiile poloneze.

Valoarea totală a creditelor ipotecare în Polonia era, la finele lui noiembrie 2014, de 82 de miliarde de euro, dintre care 37% le reprezintă cele în franci elveţieni. Cu o rată a creditelor neperformante pentru această categorie de credite de 3,1% (faţă de o rată globală de 3,6%) impactul acestora ar trebui să fie limitat asupra calităţii portofoliilor de credite asupra consumului familiilor poloneze. Pe cale de consecinţă, impactul asupra datoriei publice a Poloniei ar trebui să fie similar deoarece ponderea împrumuturilor în CHF este limitată la 2% din totalul datoriei şi reprezintă 5,7% din datoria externă. Mai ales că guvernul a extins o linie de credit FMI de până la 22,1 miliarde USD.

În plus, Comitetul de Stabilitate Financiară a sfătuit băncile poloneze să treacă la o rată negativă a dobânzii Libor pentru creditele ipotecare și să renunţe la cerințele suplimentare în ceea ce privesc garanțiile colaterale dacă raportul dintre acestea şi valoarea creditului depășește nivelul de 100%. În plus, mai multe bănci au declarat că vor limita diferenţialul dintre cursul de vânzare şi cel de cumpărare al CHF şi, în paralel, vor extinde, temporar, maturitatea creditelor şi nivelul ratelor lunare.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata