Castelul Martinuzzi de la Vinţu de Jos, unul dintre cele mai periclitate monumente istorice

Un castel din secolul al XVI-lea, azi în ruină, în care au fost asasinați un guvernator al Transilvaniei și un domnitor al Moldovei, folosit în anii colectivizării ca și depozit, aflat nu departe de Alba Iulia, se află pe lista celor mai periclitate monumente istorice din țara noastră.

Lăsat în paragină, castelul, în care a fost asasinat cardinalul Martinuzzi, guvernator al Transilvaniei, a fost otrăvit domnitorul Aron Vodă, ținut anterior prizonier aici, și au fost asasinați doi arhitecți italieni, s-a numărat printre cele mai importante palate renascentiste din Transilvania.

Plin de mister, castelul de la Vințu de Jos, printre zidurile căruia crește vegetația și uneori pasc animale, ar putea reprezenta un obiectiv turistic, dar, din păcate, numărul celor care vizitează acest loc este infim, cei mai mulți fiind turiști din Ungaria.

După 1989, nu a existat interes pentru conservarea sa, iar în urmă cu câțiva ani, ruinele castelului, cu domeniul aferent, au fost retrocedate Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, în proprietatea căreia a fost la începutul secolului al XVIII-lea. Fondurile europene ar putea reprezenta o modalitate de atragere de bani cel puțin pentru conservarea a ceea ce a mai rămas din castelul de odinioară, au opinat  reprezentanți ai Arhiepiscopiei.

Citeste si:  Liviu Voinea: Sectorul de retail acoperă diferenţa de TVA pentru a nu pierde cota de piaţă

Pe locul castelului s-a aflat la început o mănăstire dominicană, înființată în jurul anului 1300, avariată de turci în 1438 și 1442. Primul deținător laic al domeniului a fost nobilul Nicolae Kocsardy, care l-a vândut cu opt mii de forinți episcopului de Oradea, Gheorghe Martinuzzi. În 1538, acesta l-a cedat principelui Transilvaniei, Ștefan Mailat, în schimbul unei alte cetăți. După ce domeniul de la Vințu de Jos a fost administrat câțiva ani și de domnitorul Țării Românești, Radu Paisie, el a reintrat, după moartea voievodului, în posesia lui Martinuzzi, devenit guvernator al Transilvaniei.

De numele lui Martinuzzi (1482-1551), fost soldat la curtea lui Ioan Corvin și apoi călugăr al Ordinului Paulian, se leagă organizarea Principatului Transilvaniei, al cărui prim principe a fost Ioan Sigismund, în acea vreme încă minor și căruia cardinalul i-a fost tutore.

Ca și guvernator, Martinuzzi și-a stabilit reședința la Vințu de Jos, transformând fosta mănăstire într-un castel, în perioada 1546-1551.

‘Nucleul edificiului se compunea dintr-o clădire având un singur nivel, apărată de o incintă înconjurată de ziduri din piatră, cu poartă pe latura de nord-est și pod mobil. Corpul principal a căpătat frumoase ancadramente renascentiste, atribuite arhitectului Domenico de Bologna, iar castelul a fost fortificat cu o palisadă dublă, pe laturile de est și sud, fiind înconjurat cu valuri de pământ și șanțuri umplute cu apă din Mureș’, aflăm din lucrarea ‘Castles@ Fortresses in Transylvania: Alba County. (Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba)’.

Citeste si:  6 regiuni de dezvoltare din România printre cele mai sărace 20 de regiuni din UE

Considerat unul din cei mai buni politicieni și diplomați ai vremii sale, guvernatorul a fost acuzat, în 1551, că ar conspira cu sultanul împotriva împăratului Ferdinand I. În decembrie 1551, cardinalul a fost asasinat în reședința sa de către mercenari conduși de Giovanni Battista Castaldo, comandantul trupelor austriece din Transilvania. ‘Papa Iuliu al III — lea l-a numit cardinal la 12 octombrie 1551. Ferdinand se temea de capacitățile sale politice. A fost ucis de Castaldo, Sforza Pallavicini și secretarul italian al cardinalului, Marco Ferrari, la 17 decembrie 1551, în castelul său, în timp ce se ruga. Trupul i-a fost mutilat, zăcând neînmormântat 70 de zile. După ce călugării au aflat de crimă, l-au înmormântat în Catedrala din Alba Iulia, unde se află o placă comemorativă’, se menționează în volumul ‘Odinioară în Vințu de Jos’, semnat de Cristian Florin Bota.

Citeste si:  Pentru Rusia, izolationismul nu este o cale pentru viitor

Legenda spune că Martinuzzi ar fi fost ucis de fapt de Castaldo pentru un tezaur de monede antice, pe care cardinalul, la rândul său, l-ar fi luat de la un grup de pescari care l-au descoperit întâmplător.

Directorul general al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, spune că, potrivit istoricilor Hadrian Daicoviciu, Ștefan Ferenczi și Ioan Glodariu, autorii volumului ‘Cetăți și așezări dacice în sud-vestul Transilvaniei’, în jurul anului 1540, niște țărani care vâsleau pe râul Strei, în apropierea localității Sîntămărie-Orlea, ar fi dat la rădăcina unui copac bătrân de un tezaur de monede compus din 40.000 de galbeni, având pe avers efigia lui Lysimachos, iar pe revers figura Victoriei.

‘Se zice că tezaurul, în marea lui majoritate, ar fi ajuns în posesia cardinalului Giorgio Martinuzzi, primul cancelar al principatului Transilvaniei, ucis nu peste mult de către austrieci, iar din ce a mai rămas în tezaurariatul lui de la Gherla, generalul imperial Giovanni Castaldo ar fi trimis în colecția imperială de la Viena 10.000 de bucăți‘, susține sursa citată.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata