Cum se poate supravieţui unui dezastru

Mulţi oameni manifestă pasivitate sau o paralizie mentală în cazul unui eveniment catastrofal şi nu reuşesc să-şi adapteze comportamentul şi să acţioneze astfel încât să-şi salveze viaţa, după s-a dovedit în timpul mai multor tragedii. Dar acest lucru se poate schimba printr-o pregătire raţională corespunzătoare, scrie BBC.

În seara zilei de 27 septembrie 1994, la ora 07.00, feribotul de croazieră MS Estonia a părăsit capitala Tallin cu 989 de persoane la bord, îndreptându-se spre Stockholm prin Marea Baltică. Nu a mai ajuns însă niciodată la destinaţie. După şase ore de călătorie prin furtună, trapele feribotului au cedat, iar vasul a început ia apă. Într-o oră, MS Estonia s-a scufundat, iar tragedia s-a soldat cu 852 de morţi.

Chiar şi având în vedere viteza cu care s-a întâmplat tragedia, marea furtunoasă şi timpul care le-a luat salvatorilor să ajungă la locul accidentului (starea de urgenţă completă a fost declarată abia la jumătate de oră după scufundare), experţii în supravieţuire au fost uimiţi de numărul mare de victime.

Se pare că mulţi pasageri s-au înecat pentru că nu au făcut nimic pentru a se salva. „Mulţi oameni … par să fi fost incapabili să gândească sau să se comporte raţional din cauza fricii”, a conchis raportul oficial al accidentului.

„Alţii au părut împietriţi şi nu au putut fi forţaţi să se mişte. Unii pasageri panicaţi, apatici şi şocaţi au devenit inabordabili şi nu au reacţionat atunci când alte persoane au încercat să-i călăuzească, nici măcar atunci când au folosit forţa sau au ţipat la ei”, se arată în raportul menţionat.

Ce s-a întâmplat? O persoană care ştie răspunsul este John Leach, instructor militar de supravieţuire la Universitatea din Portsmouth care studiază comportamentul oamenilor în situaţii extreme. Leach a studiat acţiunile supravieţuitorilor şi victimelor în zeci de dezastre din întreaga lume, din ultimii zeci de ani, şi chiar a fost prezent la incendiul din staţia de metrou King Cross (Londra) din 18 noiembrie 1987, în urma căruia 31 de persoane şi-au pierdut viaţa.

Expertul a constatat că, în situaţiile care pun viaţa în pericol, aproximativ 75% dintre persoane sunt atât de uluite de ceea ce li se întâmplă încât le este imposibil să gândească clar sau să plănuiască ce pot face pentru a scăpa. Cu alte cuvinte, se instaurează o stare de paralizie mentală. În medie, doar 15% dintre oameni reuşesc să rămână suficient de calmi şi de raţionali pentru a lua decizii care le-ar putea salva viaţa. Restul de 10% sunt pur şi simplu periculoşi: se sperie şi pun în pericol şansele de supravieţuire ale tuturor.

Povestirile despre supravieţuire se concentrează adesea pe cei 15% şi pe ce au ei atât de special încât îi ajută să rămână în viaţă. Dar Leach crede că problema este pusă greşit. În opinia sa, ceea ce ar trebui să ne preocupe este de ce atât de mulţi oameni mor atunci când dispun de mijloacele fizice pentru a se salva.

De ce atât de mulţi renunţă sau nu reuşesc să se adapteze atunci când apare o situaţie de criză? În cele mai multe scenarii de dezastru, explică el, nu este nevoie de abilităţi speciale pentru a supravieţui. Trebuie doar să ştii ce ar trebui să faci.

„Rolul meu ca instructor de supravieţuire este să-i învăţ pe oameni cum să facă să trăiască. Rolul meu ca psiholog este să-i învăţ să nu moară”, explică el. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.