Grindeanu (MSI): Vom ajunge la 80% rată de absorbţie a fondurilor europene până la finele anului 2015

Rata de absorbție a banilor europeni va ajunge până la sfârșitul acestui an la 80%, în condițiile în care la finalul anului 2014 se situa la 52%, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul pentru Societatea Informațională, Sorin Grindeanu.

Acesta a vorbit, de asemenea, despre Soarta Palatului Telefoanelor, proiectul Ro-Net, privatizarea Poștei Române, precum și controversatele legi „Big Brother’.

 

AGERPRES: Domnule ministru, ați preluat la finele anului 2014 portofoliul Ministerului pentru Societatea Informațională, minister-cheie din cadrul aparatului guvernamental. Probabil că aveți proiecte și planuri de implementat, iar acestea nu se pot concretiza fără o alocare bugetară importantă și despre care aș vrea să ne spuneți câteva cuvinte.

Sorin Grindeanu: Cred că este cea mai mare creștere de buget dintre toate ministerele în 2015. Vorbim despre o creștere de 400 și ceva la sută /413%, n.r./ față de bugetul pe anul 2014. Creșterea se datorează, în primul rând, implementării unui proiect extrem de important pentru noi, și anume Ro-Net, care, până la finalul acestui an, trebuie nu numai implementat, ci și absorbite fondurile europene. Este un proiect care duce infrastructura pentru internet de mare viteză în 783 de localități din țara noastră. Ro-Net e un proiect important și pentru minister, dar cred că și pentru România.

Aceste localități au fost alese în urmă cu aproximativ doi ani de pe o listă de ‘zone albe’, pe care noi o avem în acest moment. Localitățile respective nu reprezintă interes din punct de vedere economic pentru operatorii privați și de aceea statul vine și aduce aceste facilități. Mie mi se pare că e un lucru bun, care, sperăm, să se finalizeze cu bine.

 

AGERPRES: Practic, spuneați că aceste localități au fost alese strict după criteriul nerentabilității economice stipulat de către companiile de telefonie mobilă…

Sorin Grindeanu: Corect, aveți absolută dreptate. A existat o listă furnizată, dacă nu mă înșel, de ANCOM /Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, n.r./ de peste 2.000 de localități /2.268 localități, n.r./, dintre care tot ANCOM a selectat aceste 783 de localități. Împreună cu cei care au câștigat această licitație, dorim să facem ceea ce vă spuneam mai devreme. E o provocare pentru noi. În acest moment există o anumită întârziere în implementarea acestui proiect, trebuie să vă recunosc acest lucru. În ultima perioadă, noi am ‘ars’ mai multe perioade, astfel încât să recuperăm timpul pierdut pe parcursul anului trecut, iar la finalul anului să putem să-l implementăm și să și absorbim banii europeni, nu puțini… în jur de 100 de milioane de euro.

Citeste si:  Comisia Europeană cere din nou clarificări Marii Britanii privind procedura Brexit

 

AGERPRES: Care este situația la ora actuală în privința ratei de absorbție a fondurilor europene la minister?

Sorin Grindeanu: La finalul anului 2014 ne aflam cu rata de absorbție în jur de 52%, la nivelul ministerului. Cei de la OIPSI /Organismul Intermediar Pentru Societatea Informațională, n.r./, și care funcționează în coordonarea ministerului, în urma evaluărilor pe care le-au făcut stadiilor de implementare a proiectelor până la sfârșitul acestui an, s-au angajat în fața mea că vor avea 110% rată de absorbție. Eu le-am spus că ar fi bine să fie măcar 100%, oricum peste media pe care Guvernul și-a pus-o ca și țintă, și anume 80% stadiu de absorbție. Sunt convins că vom reuși să absorbim mai mult de 80%. Ca sumă, asta ar însemna câteva sute de milioane de euro.

Gândiți-vă doar la proiectul Ro-Net cu o sumă în jur de 100 de milioane de euro. Mai avem un proiect extrem de important — Registrul Agricol, care se adresează autorităților locale. Și acolo există o întârziere și s-au depășit anumite etape. Sunt și acolo în jur de 60 de milioane de euro. Altfel, rata de contractare, în acest moment, este de 125%. Dacă reușim să facem și absorbția, sigur că ceea ce și-au propus colegii de la Organismul Intermediar e o țintă care stă în picioare.

 

AGERPRES: Unul dintre subiectele discutate la începutul acestui an a fost legat de plata acelei tranșe către Microsoft, iar ministerul a solicitat instanței anularea acestei plăți pe motive întemeiate. Când credeți că se va rezolva această problemă și când vor fi virați banii către cesionarul de drept?

Sorin Grindeanu: Termenul-limită era 31 octombrie /2014, n.r./. Sigur, eu am preluat mandatul la final de decembrie și am găsit această situație care însemna ceva de tipul următor: pe de o parte, plata acestei rate s-a făcut pe parcursul anului 2013, în sumă de 50 de milioane de lei, apoi pe 2014 alte 50 de milioane de lei, pentru 2015 alte 50 de milioane. Contractul pentru neplata acestei rate /din octombrie 2014, n.r./ prevedea 0,1% pe zi penalități pentru orice întârziere. În 19 sau 20 decembrie s-a dat drumul la o anchetă internă și am găsit motive întemeiate pentru care nu am cerut rezilierea contractului, ci am cerut în instanță suspendarea contractului. Ca termene de rezolvare, nu știu ce să vă spun.

Citeste si:  Atac la duty-free-uri: Guvernul vrea să le închidă, patronii ameninţă cu procese

Depinde de instanțe. Noi credem că am furnizat date care ne îndreptățesc să cerem această suspendare. Dacă instanța va hotărî suspendarea, vom intra într-un cu totul altă logică. Dacă nu, vom face această plată și cea aferentă anului trecut, și pentru anul în curs. Cred că cei mai în măsură să ia această decizie sunt cei din instanțe. De aceea, cred că decizia pe care noi ca minister am luat-o și anume de a înainta instanței tot ceea ce ține de istoricul acestui contract, nu cu Microsoft, ci cu resellerii Microsoft, să ducă la suspendarea acestei plăți.

 

AGERPRES: Din 31 octombrie, de când era termenul-limită pentru plata unei tranșe și până la momentul în care solicitat instanței suspendarea plății s-au plătit penalizări?

Sorin Grindeanu: Nu s-au plătit penalizări. Părerea mea este că se putea face mai rapid această întâmpinare în instanță. Poate că instanța va hotărî că acest contract poate merge mai departe și atunci vom plăti. Dacă nu, discutăm de cu totul alte lucruri.

 

AGERPRES: Belgienii de la bpost au depus o ofertă neangajantă pentru Poșta Română și Comisia care se ocupă de privatizare a acceptat această ofertă. Când preconizați că bpost va înainta oferta angajantă?

Sorin Grindeanu: În acest moment vorbim despre o ofertă neangajantă și mă bucur că ați menționat acest lucru, pentru că văzusem pe parcursul săptămânii trecute că Poșta s-a privatizat și că, gata, e dată la belgieni. Deocamdată, vorbim despre o ofertă neangajantă care, în această etapă, înseamnă că noi, în speță Poșta, am acceptat să intrăm în dialog cu cei care au depus această ofertă, considerându-i eligibili și având forța necesară să poată să continue procesul de privatizare.

În ultimii ani, Compania Națională Poșta Română și-a îmbunătățit tot ceea ce înseamnă cifre de afaceri, profit. Sunt lucruri care, din punctul nostru de vedere, ar însemna un plus ca și venituri pentru statul român. Dintr-un scadențar pe care l-am discutat cu conducerea Poștei Române, undeva pe la jumătatea anului am putea vorbi de privatizare, dar numai dacă belgienii de la bpost vor veni cu o ofertă care să fie conform așteptărilor, conform valorii din acest moment a companiei. În acest moment, intrăm în dialog cu bpost. De aici încolo, sigur că se intră în amănunte și ei vor avea acces la diverse informații, ca bilanț sau balanțe.

Citeste si:  Consumul de gaze pe timpul iernii este asigurat

 

AGERPRES: Vorbeați despre așteptări din partea belgienilor referitoare la ofertă. Care ar fi acelea?

Sorin Grindeanu: Sincer, chiar nu pot să vă spun așteptările, pentru că ar însemna că aș interveni în ceea ce înseamnă procesul de privatizare. În mod clar, însă, așteptările noastre față de ceea ce a însemnat începutul procesului de privatizare, cu acea celebră listă de companii pe care Guvernul Boc o propunea prin 2011 într-un acord cu FMI, se referă la indicatorii actuali care s-au îmbunătățit.

 

AGERPRES: Referitor la datele financiare ale Poștei Române, cum arătau la finele anului trecut și care sunt previziunile pentru 2015?

Sorin Grindeanu: Din ce mi-au furnizat cei de la Poșta Română, avem un plus de 75 de milioane de lei, ceea ce înseamnă, dacă luăm minusurile istorice din anii 2010, 2011, că pe parcursul anului 2013 și mai ales în 2014, a existat un punct de inflexiune undeva. În acest moment, intrăm pe o curbă ascendentă, ceea ce ne îndreptățește să spunem aceste lucruri celor care vin cu oferte pentru pachetul majoritar de la Poșta Română. Aș vrea să subliniez că managementul din ultimii ani de la Poșta Română a dus la această inversare a curbei de pe minus pe plus.

 

AGERPRES: Apropo de datoriile istorice ale Poștei Române, care ar urma să fie convertite în acțiuni. La cât se cifrează acestea?

Sorin Grindeanu: Există aceste datorii istorice acumulate din acea perioadă. Vorbim de câteva sute de milioane, dar toate aceste lucruri au fost negociate și cu cei de la ANAF /Agenția Națională de Administrare Fiscală, n.r./, și cu ceilalți datornici. Există un scadențar de plăți, iar toate lucrurile sunt așezate în acest moment, bazându-ne pe o continuare a acestei linii de profit la Compania Națională Poșta Română. Pe parcursul anului 2015, din ceea ce mi s-a prezentat de către managementul acestei companii, diversificând oferta către cetățean, părți din piață care nu au fost atinse până acum de Poșta Română și servicii care nu au fost făcute, vor aduce venituri importante.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata