Legea insolvenței persoanelor fizice nu este un panaceu al debitorului, ci o modalitate colectivă de recuperare a creanțelor de către creditori, iar declanșarea procedurii presupune limitarea capacității debitorului de a decide asupra bunurilor sale, a declarat joi directorul Direcției Juridice din Banca Națională a României, Alexandru Păunescu, în cadrul Colocviului cu tema „Reglementarea procedurii insolvenței persoanei fizice în România. Modele și soluții legislative”.
„Pe fondul unor neclarități, s-au creat anumite așteptări. Insolvența nu este un panaceu al debitorului ci o modalitate colectivă de recuperare a creanțelor de către creditori. Desigur că în final se poate ajunge la ștergerea datoriilor debitorului, dar declanșarea procedurii nu conduce și nu ar trebui să conducă numai la ștergerea datoriilor și în niciun caz automat. Ștergerea datoriilor nu este un drept al debitorului ce poate fi exercitat în orice condiții”, a mai spus Păunescu.
Mai mult, oficialul BNR a precizat că insolvența nu ar trebui privită ca un sistem de asigurare socială. El a adăugat faptul că o astfel de lege are avantaje dar și dezavantaje pentru debitori, la dezavantaje punctând limitarea dreptului de a dispune de bunurile proprii. „Deschiderea procedurii presupune limitarea capacității debitorului de a dispune în ceea ce privește patrimoniul său”, a explicat directorul BNR.
Păunescu a mai spus că trebuie clarificate și aspectele legate de criteriile pentru determinarea cheltuielilor de trai rezonabile în privința asigurării unui nivel minim de subzistență pentru debitor, pentru că noțiunea de salariu minim ar putea fi arbitrară, având în vedere că debitorii pot avea nevoi diferite.
Păunescu a adăugat că, la nivelul băncii centrale, se vrea o lege echitabilă, aplicabilă și să lase loc la cât mai puține interpretări, însă nu există un model general de urmat nici pe plan internațional. De aceea este necesar un studiu de impact înainte de aprobarea legii.
În acest moment, proiectul de lege se află în dezbatere în Comisia juridică din Camera Deputaților după ce a fost adoptat de Senat în decembrie 2014. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)