Ultimul personaj decapitat acum trei secole în Cetatea Sighişoarei a fost un primar

Cetatea Sighișoara, construită în secolul al XII-lea de coloniștii sași sub numele de Castrum Sex, ascunde între zidurile sale o întreagă istorie, iar una dintre acestea este legată de sfârșitul execuțiilor publice în urmă cu 311 ani, odată cu decapitarea fostului primar Johann Schuller von Rosenthal.

Ca o ironie a sorții, cel care l-a condamnat la moarte prin decapitare pe fostul primar Johann Schuller von Rosenthal în 28 septembrie 1703, comitele sașilor, Johannes Sachs von Harteneck, ajuns și el primar al Sibiului, a murit la rândul său decapitat, câțiva ani mai târziu.

‘Ultimul personaj decapitat a fost un primar al orașului, este vorba de Johann Schuller von Rosenthal, care a fost un personaj interesant: croitor de meserie, care ajunge la un moment dat în cercurile înalte ale principilor Transilvaniei, a lui Apafi Mihaly, căruia îi dăruiește un butaș de trandafir pe care spunea că l-a adus din Țara Sfântă, de la Ierusalim. Este înnobilat de către Apafi și primește acest nume de von Rosenthal.

Este și astăzi o casă în orașul de jos care i-a aparținut, care are o emblemă, o mână cu un buchet de trandafiri și deviza era: ‘Per spinas ad rosas’ (prin spini la trandafiri).

Acest personaj nu s-a ocupat prea mult cu croitoria, a fost un comerciant, de unde credem că și-a făcut și averea. Ulterior ajunge primar al orașului într-o perioadă destul de interesantă pentru istoria Transilvaniei, este vorba despre Pacea de la Karlowitz, când Transilvania intră în componența Imperiului Habsburgic — deci nu mai este principat autonom supus turcilor — și în această perioadă el ajunge primar’, a declarat  Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara.

Citeste si:  Judecătorul Mircea Moldovan de la Tribunalul Bucureşti, arestat pentru corupţie, demisionează

Însemnările vremii spun că în casa primarului exista un harem — cel puțin acuzatorii lui asta afirmau — și, mai mult decât atât, în casa lui se bătea monedă, ceea ce era ilegal.

Mai mult, cei care l-au acuzat susțineau că primarul se folosea personal de gropile de provizii ale orașului, ceea ce era interzis cu desăvârșire, iar acest lucru va duce la un conflict cu o parte din consiliul orașului și cu comitele sașilor, Johannes Sachs von Harteneck.

În acele vremuri gropile cu provizii erau considerate legătura dintre viață și moarte.

Citeste si:  Tendinţele judiciare în Europa: Tribunale mai puţine, procurori suprasolicitaţi, taxe pentru cetăţeni

În cazul în care cetatea era atacată, sașii se retrăgeau în incinta fortificației și, ca să reziste asediului, aveau nevoie de alimentele pe care le țineau în gropile de provizii. În Sighișoara erau gropi secrete în formă de pâlnie, interiorul lor era tapetat cu lut amestecat cu paie, să țină mai bine grânele, iar capacele purtau emblemele fiecărei bresle. În cetate erau numai câțiva oameni care știau unde se află aceste gropi secrete, iar aceștia erau puși de către comunitate să jure că nu o să divulge secretul lor, întrucât de acestea depindea viitorul comunității.

‘Johannes Sachs von Harteneck va face o anchetă, îl va lega. În același timp, von Rosenthal cere clemența împăratului de la Viena și se spune că aceasta ar fi venit. Se mai spune că pe drum, când veneau curierii de la Viena cu amnistia, niște sighișoreni au aflat și au ajuns mai repede și astfel într-o dimineață von Rosenthal a fost decapitat în curtea vechii biserici dominicane, adică între clădirea Primăriei de acum și Biserica Mănăstirii. Era o procedură excepțională, deoarece execuțiile publice aveau loc în afara orașului pe așa-numitul Deal al Crucii.

Citeste si:  Statul Islamic afirmă că l-a decapitat pe ostaticul britanic Alan Henning

Dar acesta a fost executat în cetate, rapid, probabil a fost scos din închisoare și decapitat ca să nu mai primească nicio clemență. Ironia sorții face ca acuzatorul său, comitele sașilor, Johannes Sachs von Harteneck, primar al Sibiului, peste câțiva ani să fie executat, tot prin decapitare, în Piața Mare din Sibiu. Și el a fost executat pentru faptul că în casa lui a stat un proscris, un hoț urmărit de autorități, care a fost adăpostit de soția lui și pe baza acestor acuzații autoritățile vieneze îl vor condamna la moarte prin decapitare’, a spus Teșculă.

După înnobilarea sa, von Rosenthal a urcat repede toate treptele ierarhiei sociale, iar între anii 1694 și 1697, apoi între 1699 și 1700 a fost primar. Documentele vremii spun că primarul a devenit și unul dintre cei mai bogați oameni din provincia Sibiului, cumpărând argint, pe care îl plătea mai bine decât breasla aurarilor din cetate, apoi că mulți au observat că monedele din lada de bani a orașului erau mereu înlocuite cu altele noi.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata