Biserica Ruda – lăcaşul care păstrează secretul asasinatului loialiştilor lui Mihai Viteazu

O biserică vâlceană, aparent obișnuită, aflată pe malul stâng al Oltului, la 10 km de Râmnicu Vâlcea, a fost prinsă într-un mod aparte în vârtejul bătăliilor purtate de Mihai Viteazul, consemnând, așa cum spun istorii, victimele colaterale ale acestora.

Este vorba despre Biserica din satul Ruda cu hramul „Sfinții Voievozi’, sat care face parte din comuna Budești, aflată la intrarea în Râmnicu Vâlcea dinspre Argeș, pe malul stâng al Oltului.

Acest lăcaș de cult a fost ridicat ca biserică de curte la reședința boierilor Rudeni în deceniul opt al secolului al XVI-lea, deoarece, în 6 octombrie 1579, în biserică a fost înhumat un pretendent domnesc, pe nume Radu, mărturia aflându-se pe o piatră de mormânt păstrată astăzi în colecția muzeală a preotului Vețeleanu de la Trăistari (Ocnele Mari), fără a putea însă nici până azi să fie elucidate legăturile de familie ale acestuia cu boierii Rudeni.

De altfel, numele satului „Ruda” provine de la această familie boierească și a devenit, începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea, locul de reședință ales de Ivan Rudeanu, mare medelnicer, de la care pornește de altfel genealogia boierilor Rudeni, intrați în prim plan în vremurile eroice care au marcat trecerea lui Mihai Viteazul prin istoria românilor.

Citeste si:  Mircia Giurgiu (PDL) propune o lege în sprijinul celor care îşi cumpără locuinţe

Urmașii lui Ivan Rudeanu, prin mama lor, Maria din Periș, se înrudesc cu Basarabii (mama Mariei din Periș, Caplea, fiind nepoata lui Vlad Călugărul, iar tatăl său, Neagoe din Periș, un mare feudal și mare dregător în timpul lui Radu de la Afumați, este cel care împreună cu cumnatul său Drăgan postelnicul îl omoară pe Radu de la Afumați în biserica Schitului Cetățuia din Râmnicu Vâlcea, în 1529).

Conform istoricului Nicolae Bănică-Ologu, Ivan Rudeanu a avut șapte fii (Teodosie, Tudor, Chirca, Oprea; Staico, Pârvul, Iștfan) și două fiice (Caplea și Stana).

Revenind la biserică, specialistul în patrimoniu, prof. Ligia Rizea spune că „are azi o înfățișare modestă, datorată modificărilor făcute de-a lungul timpului, unele cauzate de multele cutremure ce au trecut peste ea de-a lungul secolelor, altele, mai recente, datorate unor intervenții nepotrivite și mai ales ignorării valorii ei de document istoric neprețuit pentru istoria județului Vâlcea, dar și pentru istoriografia națională”.

Citeste si:  Trei sferturi din populația Marii Britanii face cumpărături online

Are planul deptunghiular și absida altarului poligonală, în cinci laturi. Ea nu a fost pictată de la început, ci, cel mai probabil spre 1624, an din care datau icoanele împărătești montate în catapeteasmă, astăzi rămasă în biserică doar cea înfățisând-o pe Maica Domnului cu pruncul Iisus Hristos, cealaltă, înfățișându-l pe Iisus Hristos, fiind furată din biserică după anul 1990.

Secretul acestei biserici se află însă în pereții pridvorului. În pereții pridvorului închis al bisericii, adăugat ulterior, sunt zidite trei pietre de mormânt, două dintre ele datând din 2 și 21 mai 1601, menționând cinci membrii ai familiei Rudeanu, morți în împrejurări violente, precum și numele unui preot.

Care este da fapt misterul acestor morți?

Vom reconstitui evenimentele ce s-au succedat din toamna anului 1600 până la asasinarea lui Mihai Viteazu lângă Turda. În toamna anului 1600, după înfrângerea de la Mirăslău (8/18 septembrie), urmată cele de la Năieni (12 octombrie), Ceptura (14 octombrie) și Bucov (20 octombrie), Mihai Viteazul se retrage aici, la Ruda, unde stă probabil până la lupta de la Curtea de Argeș din 25 noiembrie, pe care o pierde, de asemenea. Mihai se retrage peste Olt pe la Râmnic, se întâlnește pentru ultima dată cu boierii lui de încredere, frații Buzești, Udrea Băleanu, Baba Novac și Banul Mihalcea.

În acest timp, Teodosie Rudeanu și Gașpar Korniș erau din august în drum spre Praga cu solie pentru împăratul Rudolf al II-lea”, spune Rizea.

Citeste si:  Descoperire astronomică revoluţionară: Trei planete locuibile care gravitează în jurul unei stele pitice

Căderea lui Mihai îi determină pe cei doi soli să nu continue misiunea încredințată de Mihai Viteazul, care se hotărăște să plece el însuși la Praga să solicite ajutor. În acest timp, Simion Movilă, cu ajutorul marelui hatman al Poloniei Ioan Zamoyski, preia tronul Țării Românești.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata