Mihaela Miroiu: Femeile să nu chiulească de la bucuria de a trăi după sufletul lor

Femeia care a adus în România primele cursuri universitare de teorie feministă, Mihaela Miroiu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, vorbește într-un interviu acordat AGERPRES despre drumul femeii în societatea românească, relațiile de gen, luna martie și semnificația zilei de 8.

Specialistă în Teorie Politică, Etică Politică, Teorii Politice Feministe, Ideologii actuale, Mihaela Miroiu este autorul primei lucrări românești de filosofie feministă (Gândul umbrei: abordări feministe în filosofia contemporană) și al primei lucrări de etică feministă (Convenio. Despre femei, natură și morală).

Mihaela Miroiu afirmă că luna martie este plăcută, are un oarecare farmec, însă și o mare notă de deturnare a sensurilor sale, 8 Martie fiind ziua Drepturilor femeilor. Aceasta le sfătuiește pe femei să se întrebe, din când în când, ce au făcut cu propriile lor înzestrări.

AGERPRES: Cum vedeți societatea românească din punct de vedere al relațiilor profesionale dintre femei și bărbați?

Mihaela Miroiu: La nivel de calificare și competențe, relațiile sunt echilibrate. La nivel de decizie, relațiile de gen sunt asimetrice și discriminatorii. Cu alte cuvinte, oricât de capabile sunt femeile din perspectivă profesională se pare că tradiția se păstrează: au cap să lucreze oricât de performant, dar nu trebuie să aibă putere de decizie semnificativă. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un patriarhat profesional.

 

AGERPRES: Cum stă România, spre deosebire de celelalte țări europene, în privința acestor relații?

Mihaela Miroiu: România este un stat care are un principiu constituțional: egalitatea de șanse între femei și bărbați și o lege care detaliază acest principiu. Cu alte cuvinte, formal este o țară la standardele Uniunii Europene. În realitate niciun articol al acestei legi nu a fost aplicat. Este o lege de vitrină. Nici statul, nici instituțiile și nici firmele nu fac politici afirmative pentru femei și nu par interesați deloc să schimbe un regim discriminatoriu de putere de gen cu unul echilibrat și paritar. Statele cu democrații consolidate nu își permit „luxul” încălcării sau ignorării propriilor legi.

 

AGERPRES: Cum vedeți drumul femeii în societatea românească pe termen mediu?

Mihaela Miroiu: Va continua tendința dezechilibrului educațional în învățământul superior în favoarea femeilor. Proporția femeilor care absolvă învățământul superior va ajunge la 60% și va crește dacă nu vom introduce cote de gen la admitere. În consecință, bărbații vor fi defavorizați în acces la profesii superior calificate. Femeile vor accepta tot mai puțin clasica lor zi dublă de muncă și, prin urmare, căsătoriile cu bărbați fără atitudini de parteneri activi în creșterea copiilor și muncile casnice. Dacă nu vom face o reformă substanțială în educația pentru viața privată vom avea tot mai mult femei profesioniste singure și autonome, inclusiv mame singure și bărbați tot mai dependenți de locuirea cu mamele lor care îi îngrijesc, întărind dependența și infantilizarea bărbaților. Fenomenul este deja foarte prezent în occident, mai ales în cel latin.

 

AGERPRES: Considerați că o femeie trebuie să lupte mai mult decât un bărbat pentru a ocupa un post important în politică, de exemplu, sau chiar în cadrul unei instituții sau companii?

Mihaela Miroiu: În politică femeile sunt excesiv la mâna șefilor care, de regulă sunt bărbați. Ne având inclusă în Legea electorală o prevedere prin care un partid nu își poate depune candidaturile dacă ele nu sunt paritare în privința genului, femeile depind de faptul de a intra în grațiile șefilor lor, inclusiv muncind de trei ori mai mult decât colegii lor, ca să nu vorbim și de moduri mai puțin ortodoxe de promovare pe care unii șefi politici le practică. Atâta vreme cât depindem de bărbați și nu de legi, vom rămâne așa cum suntem: pe locurile 91-100 în lume în participarea politică a femeilor la nivel de decizie.

 

AGERPRES: Din punct de vedere al salarizării, ultimele date arată că femeile sunt plătite mai prost decât bărbații. Cum comentați?

Mihaela Miroiu: Acest decalaj este vechi, vizibil de când avem date statistice. În domeniul privat salariile depind de politica firmei și, evident, de rentabilitatea afacerii. În domeniul public salariile sunt decise politic. Ceea ce este evident este faptul că, odată ce domeniul se feminizează (cazul educației, sănătății, administrației, culturii), acel domeniu are grile salariale mult scăzute față de cele masculinizate (servicii secrete, armată, poliție). Doar justiția, care are puterea de a impune sistemul ei salarial și este feminizată, nu suferă de sindromul: munca femeilor e ne/prețuită. Dacă la aceste dezechilibre ale politicilor salariale adăugăm și ierarhizarea ca feminizare la bază și masculinizare la vârf, tabloul este ceva mai conturat.

 

AGERPRES: Considerați că femeile sunt mai apreciate în luna martie?

Mihaela Miroiu: Luna martie este plăcută, cu oarecare farmec, dar cu o mare notă de deturnare a sensurilor sale. 8 Martie este ziua Drepturilor femeilor. Cei mai mulți români și românce nu știu și o sărbătoresc festivist-gingaș și omagial, eventual cu o zi liberă sau/și o petrecere la care șeful oferă flori angajatelor. Femeile se simt flatate. Și povestea merge mai departe. Nimic despre lipsa salarizării egale pentru muncă de valoare egală, despre creșe și grădinițe publice sau de firmă, despre egalitate de șanse în acces la puterea economică și politică și cu atât mai puțin despre precaritatea asistenței statului pentru sărbătoritele bătute, uneori chiar ucise din „dragoste”, desigur.

 

AGERPRES: Este importantă această lună pentru dumneavoastră personal?

Mihaela Miroiu: Da, martie este o lună dragă mie. Pe 1 martie pun șnururi de mărțișoare tuturor pomilor din grădină. Accept mai degrabă sensurile arhaice ale sărbătoririi renașterii naturii și speranței. De 8 martie dau interviuri în care repet până la plictiseală (pentru mine și puținii care știu) că e ziua drepturilor femeilor, o zi în care ar trebui să evaluăm progresul/stagnarea/regresul în condiția socială, economică și politică al femeilor. Pe 10 martie mă întâlnesc cu cei dragi, căci e ziua nașterii mele. În restul timpului privesc miracolul prin care ies din pământ: căpușoarele brândușelor și frunzele lalelelor și zambilelor, miracolul prin care brazii trec de la verde întunecat la verde viu și forstiția își strigă strălucirea de galben auriu prin parcurile orașului.

 

AGERPRES: În parcursul dumneavoastră profesional, ați avut parte de situații cu o încărcătură de misoginism? Dacă da, v-au afectat într-un fel?

Mihaela Miroiu: Da. Forma cea mai supărătoare au fost situațiile prin care unii profesori ne spuneau limpede că noi nu suntem capabile de creație intelectuală, ci doar să îi învățăm pe alții ideile și teoriile bărbațior, singurii posesori de minte ilustră. Forma cea mai umilitoare a fost legată de situații de hărțuire sexuală și tentative de viol din partea unor bărbați care aveau putere ierarhică asupra mea. Dar, din fericire, am avut un tată care m-a educat că singurele limite pe care trebuie să le accept sunt propriile mele capacități și că trebuie să depășesc șocul unui atac știind unde să lovesc. Tata nu a vrut o fiică slabă, nici dependentă, nici ușor de strivit. Îi mulțumesc pentru asta. Dar este un noroc rar pe care nu se poate baza un stat civilizat.

 

AGERPRES: Le puteți da un sfat femeilor care vor să reușească în activitatea profesională și nu numai?

Mihaela Miroiu: Sfatul e mai general: să se întrebe din când în când ce au făcut cu propriile lor înzestrări și dacă nu cumva nefolosirea minții și talentelor nu este port imoral de creier, dar și că ceea ce fac valoros trebuie răsplătit și plătit. În privința vieții de după profesie: să aibă o astfel de viață; să nu chiulească de la bucuria de a trăi după sufletul lor; să nu devină mamele partenerilor de viață; să trateze copiii proprii ca pe alți membrii ai familiei, cu nevoi mai diferite, dar nu ca pe buricul absolut al pământului; să nu trăiască frumusețea lumii la fără frecvență sau strict bidimensional; să iubească până în pânzele albe, dar în limitele păstrării propriei demnități. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.