Vinul este un aliment cu memorie şi drept de autor

Primul Centru de Cultură și Civilizație a Vinului din Europa de Est funcționează din anul 2010, la Oradea. Este primul centru de acest gen din țară și unicul la nivel național, cu o activitate complexă. În timp ce în alte țări există academii și clinici ale vinului, la noi este nevoie, în primul rând, de educație pentru aprecierea corectă a băuturii considerate elixirul zeilor, spune inițiatorul centrului, conf. univ. Dorin Popa.

Asociația înființată în cadrul centrului are 120 de membri, printre care unii de onoare precum Mugur Isărescu, Ion Caramitru, Dan Puric, Horațiu Mălăele ori George Mihăiță. Centrul este creatorul Ordinului Cavalerilor de viță nobilă din România, ce se va acorda, în curând, unor personalități cu contribuții de seamă în domeniu. Există deja solicitări pentru a disemina experiența centrului și în alte orașe ale țării.

‘Vinul românesc este cel mai valoros produs din domeniul agricol și la cea mai înaltă calitate. Am avut, la un moment dat, cel mai bun vin alb din lume. În 2011, la Paris, un Solo Quinta de Recaș a luat marele premiu, din 3.700 de vinuri. Vinurile românești de calitate încep de prin 2007, după ce în 2000 a început privatizarea. În 2001, aveam istorie, dar nu aveam vinuri. Azi, avem vinuri de calitate, dar, din păcate, nu avem încă și consumatori de același nivel. Deoarece calitatea trebuie, în esență, prețuită, dar și plătită. Din acest motiv am creat acest centru’, a declarat conf. univ. Dorin Popa, ‘sufletul’ acestui centru.

De la vârsta de 14 ani, pasionatul oenolog activează de 42 de ani în domeniul vinului. Președinte al Asociației Consultanților Oenologi din România, profesor la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea, prim-vicepreședinte al Asociației Degustătorilor Autorizați din România, conferențiarul Dorin Popa a fost membru fondator, acum vicepreședinte, în Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), ce a avut un rol însemnat în refacerea plantațiilor de viță-de-vie distruse în perioada de tranziție.

‘Cu această organizație am reușit să facem un lucru extraordinar, în sensul că am refăcut patrimoniul printr-un program de reconversie și restructurare finanțat, cu 16.000 de euro pe hectar, din fonduri europene, începând din 2007. Potrivit legii viei și vinului, soiurile nobile sunt obligatorii, ONIV-ul împreună cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România, care a adunat toți oenologii, creatorii de vinuri, au făcut un pas mare spre calitatea vinului românesc. Vin foarte mulți investitori, români, dar mai ales străini — nemți, italieni, francezi, austrieci — interesați de potențialul vitivinicol al României. Foarte mulți erau, pe vremuri, importatori de vinuri vărsate din România, pe care le îmbuteliau la ei acasă și le redistribuiau’, a precizat Popa.

Potrivit acestuia, dacă înainte de anul 1989 în țară erau 385.000 de hectare patrimoniu, în prezent sunt în jur de 189.000 de hectare, din care aproximativ 70.000 de hectare cu viță nouă. Reconversia merge în continuare până în 2018. Soiuri sunt în jur de 300, iar vinuri, aproape 2.000. Trendul actual este orientat și pe soiuri autohtone, afirmă Popa, un soi câștigător fiind Feteasca neagră, recunoscută deja ca făcând parte din cele mai valoroase soiuri roșii, europene, dar și mondiale. ‘Vin puternic din spate’ și o Băbească neagră, Novac, Negru de Drăgășani și, desigur, clasicele Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Busuioaca de Bohotin, Fetească regală, Fetească Albă sau Crâmpoșia, un soi care capătă din ce în ce mai multă recunoaștere.

‘Vrem să facem și sisteme de evaluare a calității în evoluția vinului. Pentru că în alte părți ale lumii sunt clinici de vinuri pentru vinurile de colecție. Se ajunge aici, prin subtilitate, prin rafinament, la limita artei… Ori noi suntem, în prezent, în zona de informare și educare a consumatorului pentru că e mare păcat să avem vinuri de calitate, dar fără cei care pot să le aprecieze. În străinătate sunt unele cluburi, oenoteci, magazine specializate, chiar academii ale vinului. Noi avem aici, deocamdată, un centru complex’, a spus inițiatorul.

Educația în domeniu, a afirmat el, devine foarte importantă în relația inter-umană ori în lumea afacerilor, unde vinul oferă elementul de comunicare, dincolo de birou, ocazie să cunoști omul într-o manieră mult mai deschisă.

‘Spune-mi ce vin bei, ca să îți spun cine ești. Trebuie să știi să alegi un vin la masă, pentru un cadou… Am făcut cursuri pentru consiliile de conducere ale unor firme, pentru că, mergând în străinătate, și-au dat seama că au avut probleme. De obicei, oaspetelui i se dă onoarea să aleagă și să propună vinul pentru masă plus asocierea. Un restaurant de calitate are o colecție proprie de până la o mie de vinuri. Ce te faci când ți se pune în brațe cartea vinurilor și trebuie să alegi?‘ afirmă interlocutorul.

Inițiat în 2009, Centrul de Cultură și Civilizație a Vinului ‘Millesime’ a fost inaugurat, în mai 2010, pe strada Roman Ciorogariu la nr. 49, cu sprijinul omului de afaceri Cristian Drimba, odată cu Asociația pentru Cultura și Civilizația Vinului, deschisă oricărui amator. Cei înscriși în asociație au reducere la plata cursurilor, dar și la achiziționarea vinurilor din enotecă, cele mai multe nedisponibile în rețeaua comercială.

Experți din toată țara predau aici tot ce ține de enologie: istoria și geografia vinului, soiuri de struguri, elemente de viticultură, vinul în artă, ritualuri de servire; sunt organizate cursuri, expoziții și evenimente ce pun în prim-plan cultura, tradiția, accesoriile, chiar și moda vinului. Prin centru sunt consiliați pasionații care își creează colecții personale, sunt angrenați în concursuri de vinuri și îndrumați producătorii din județ pentru branduire, pentru strategia de piață și se practică turismul vitivinicol în diferite zone ale țării. Desigur, există și o bibliotecă a enofilului, precum și o revistă de profil.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.