Echinocţiul de primăvară

Echinocţiul de primăvară în 2015 a avut loc la 21 martie, 00h47m (ora pentru Bucureşti, România). În emisfera sudică are loc echinocţiul de toamnă. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Primăvara din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocţiul de primăvară şi durează 92 de zile. Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.

Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

În acest an Echinocţiul de primăvară este marcat şi de producerea în preajma sa a altor fenomene astronomice: Luna Nouă pe 20 martie, eclipsă totală de Soare pe 20 martie vizibilă de la Polul Nord şi parţial observabilă din Europa, nordul Africii şi vestul Asiei, super-Luna din 21 martie şi mareea secolului. Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Din punct de vedere astrologic, are loc trecerea Soarelui din zodia Peştelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârşitul şi începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite.

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară, totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Tradiţiile spirituale afirmă că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea, se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară – apogeul, echinocţiul de toamnă – începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă – perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.