Povestea singurului castel medieval din judeţul Vâlcea – Castelul Zătreni

Nu sunt multe castele în partea de centru și de vest a țării, dar unul dintre cele mai frumoase și impunătoare astfel de edificii medievale se află în județul Vâlcea. Dacă până în 1989, brigadierii de la IAS Zătreni reparau tractoare și combine în curtea construcției medievale, de ceva vreme sorții au început să fie de partea acesteia, Castelul de la Zătreni urmând să redevină ceea ce a fost în urmă cu peste 200 de ani.

„Istoria locului, adică a comunei Zătreni, după cum o mărturisește și numele ei, se leagă strâns de cea a boierilor Zătreni, o puternică familie boierească vâlceană, care a dat Țării Românești și voievozilor mai mulți înalți dregători. Nicolae Iorga, în ‘Istoria bisericii românești’, menționează boierii Zătreni, alături de boierii Drăgoești, ca donatori (între anii 1568-1576) la ridicarea schitului Sfântul Nicolae din Olteni (Bujoreni), sediul vechii Episcopii a Râmnicului”, spune prof. Ligia Rizea, specialist în patrimoniu.

Citeste si:  "Podul lui Dumnezeu" sau miracolul natural din judeţul Mehedinţi

Fiu al postelnicului Danciu Zătreanu și al Maricăi, fiica slugerului Drăgoi din Fălcoiu, vornicul Preda Zătreanu stăpânea, la începutul secolului al XVIII-lea, moșia cuprinsă între Bălcești și Pârâieni, în sud-vestul județului Vâlcea. Preda ridică în Zătreni, în 1734, o biserică de zid, cu hramul Sfântul Nicolae, similară ca dimensiuni și arhitectură cu bisericile „Toți Sfinții” (1762-1764) și „Buna Vestire” (refăcută în 1747-1751) din Râmnicu Vâlcea, dar și cu alte biserici boierești, ridicate sub directa influența a ctitoriei de la Hurezi a Sfântului Constantin Brâncoveanu.

Citeste si:  Cod Galben de inundaţii pentru bazinele hidrografice Bistra, Vedea şi Neajlov, până vineri la ora 14,00

Dar, în 1740, Preda Zătreanu moare. Moșia lăsată de el se este împărțită între moștenitori. În 1754, fratele său, Radu Zătreanu construiește în apropierea Bisericii Sfântul Nicolae o locuință, respectiv ceea ce azi numim Cula Zătreanu, o locuință feudală fortificată, ridicată pe un beci boltit semicircular, cu ferestre de tragere și ziduri groase de 80 de cm. Camerele de locuire sunt așezate la primul și al doilea nivel. La ultimul nivel se păstrează holurile originare cu bolți semicilindrice, încăperi cu bolți mănăstirești și un foișor cu stâlpi de cărămidă și arcade trilobate, cu o largă perspectivă asupra văii Oltețului”, menționează Ligia Rizea.

Apoi, începe dezastrul pentru familia Zătreanu. Istoricii spun că „prea multe danțuri, prea multe zaiafete la moșie și nu doar de sărbătorile mari de peste an, Crăciunul și Paștile, erau celebrate cu vinuri bune și evident că problemele financiare încep să se facă simțite”.

Citeste si:  Fotbal: Lucian Sânmărtean a semnat cu Steaua Bucureşti

După unele referințe, cula este pierdută la masa de joc de un anume Iancu Zătreanu, iar la începutul secolului al XIX-lea, împreună cu o bună parte din moșia Zătrenilor este cumpărată de un arendaș pe nume Boicescu, provenit, după câte se pare, din Bulgaria. Iancu moare ca cerșetor în Craiova. Succesiv, cula devine proprietatea lui Miliță Boicescu, apoi a fiicei acestuia Maria (Mița) Boicescu (căsătorită Potamian), care se implică într-o serie de acțiuni filantropice ce au contribuit la dezvoltarea comunei Zătreni.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata