Aşezământul românesc de la Ierihon

Lucrările de construcție la Ierihon au început în urma acordului dintre patriarhul Diodor al Ierusalimului și patriarhul Teoctist al BOR, care urma să fie formulat într-un document oficial.

În lipsa acestui document, Patriarhia Ierusalimului a hotărât în 2011 ruptura comuniunii cu Biserica Ortodxă Română invocându-se faptul că Patriarhia Română a construit un așezământ la Ierihon fără încuviințarea canonică a Patriarhiei Ierusalimului, sub jurisdicția căreia se află Țara Sfântă. Restabilirea comuniunii bisericești între cele două patriarhii a avut loc în februarie 2014, prin semnarea unui acord de către întâistătătorul Biserici Ortodoxe Române, Daniel, și de patriarhul Teofil al III-lea.

Astăzi, Așezământul românesc de la Ierihon este un complex arhitectonic în centrul căruia se află biserica, care impresionează prin frumusețea și eleganța stilului specific bizantin.

Împrejurul bisericii se află paraclisul, clopotnița, corpul casei pentru pelerini și egumenia. Corpul casei pentru pelerini se desfășoară pe trei niveluri care sunt urmate de o terasă. De pe această terasă se poate vedea tot Ierihonul. De asemenea, se pot vedea munții dimprejur și de dincolo de Iordan până la Marea Moartă.

Citeste si:  Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi adusă, sâmbătă, în România

La parter se află un salon de protocol, bucătăria, sala de mese pentru pelerini, egumenia și o terasă. Grupul de camere de la parter, numit ”egumenia”, este rezervat pentru chiliile monahilor și monahiilor care au în grijă serviciul liturgic și treburile administrative ale așezământului. La etajul I se află 20 de camere, iar la etajele II și III câte 15 camere pentru pelerini.

La subsolul acestui complex de clădiri se află cel de-al doilea paraclis, cu hramul Sfântul Prooroc Daniel și Sfânta Cuvioasă Paraschiva, finalizat în anul 2009. Aici se mai află biblioteca, cu sală de studiu, o sală de conferințe, magazia, precum și cripta.

Actualul superior al Așezămintelor românești din Țara Sfântă este părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, care a fost instalat în această funcție la începutul anului 2015, în Biserica Reprezentanței Patriarhiei Române din Ierusalim.

Citeste si:  ECA 2000 SRL - notificare privind deschiderea procedurii de insolvenţă

„În istoria așezămintelor românești la Locurile Sfinte, istorie care a început odată cu zidirea bisericii românești de la Ierusalim și a celei de la Iordan în anul 1935, superiorul acestor așezăminte s-a îngrijit de pelerinii care au ajuns în Țara Sfântă, a avut permanent din încredințarea Patriarhului României legături cu Patriarhia Apostolică a Ierusalimului și a fost permanent prezent la toate evenimentele importante desfășurate atât în Biserica Sfântului Mormânt sau în Biserica Învierii, cât și în celelalte locuri importante de închinare ale Patriarhiei Ierusalimului”, arăta episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul, cu prilejul instalării noului superior.

Sfintele Așezăminte de la Ierusalim și Iordan, pe lângă misiunea lor statutară, au primit și rolul de Reprezentanță a Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului, prin decizia patriarhului Nicodim (1939-1948). Superiorul acestora pomenind întotdeauna la slujbe atât pe patriarhul Ierusalimului, cât și pe patriarhul României.

Citeste si:  Futsal: City'us Târgu Mureş a câştigat Cupa României 2014

În istoricul funcției de superior al Așezămintelor românești din Țara Sfântă s-au succedat rând, pe rând: arhim. Victorin Ursache, numit superior al Așezămintelor românești de la Locurile Sfinte, în 1946; părintele Lucian Florea, numit la 5 martie 1963, ridicat la rangul de arhimandrit în același an; arhimandritului Vasile Costin, numit superior în 1974. Au urmat ca superiori: arhim. Vasile Cornilă (1980-1982), arhim. Teofil Panait (1982—1985), arhim. Irineu Ilie (1986-1988), arhim. Irineu Chiorbeja (1988-1989); arhim. Irineu Pop (1989-1990); arhim. Vincențiu Grifoni ales în 1990, urmat din 1994, de arhimandritul Ioan Selejan, care a fost numit în același an episcop al Eparhiei Covasnei și Harghitei. În postul rămas vacant a fost numit la 5 august 1994, arhimandritul Ieronim Crețu, urmat în 2014 de arhimandrit Timotei Aioanei. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata