Hans Christian Andersen, creatorul unor ”basme de neuitat”

Unul dintre cei mai îndrăgiți autori de basme, scriitorul danez Hans Christian Andersen a încântat generații întregi de copii cu povești precum „Crăiasa Zăpezii”, „Hainele cele noi ale împăratului”, „Fetița cu chibrituri”, „Rățușca cea urâtă”, „Mica sirenă” și multe, multe altele.

Născut la 2 aprilie 1805, la Odense, în Fionia, una dintre insulele care alcătuiesc Danemarca, Andersen a fost fiul unui cizmar și al unei spălătorese. Copilăria și-a petrecut-o într-o căsuță sărăcăcioasă din orașul natal, care avea să-i influențeze în mod decisiv cariera ulterioară, conform site-ului www.andersen.sdu.dk. În primul rând, Andersen a avut acces aici la cunoașterea obiceiurilor populare, a superstițiilor locale, a condițiilor în care trăiau cei săraci, toate acestea urmând să fie prezentate în basmele de mai târziu.

Pe de altă parte, Odense avea un teatru, unde micul Hans își petrecea mare parte din timp și de care a rămas legat pentru tot restul vieții. Nu prea îi plăcea să se joace cu alți copii, în schimb era pasionat de teatrul de păpuși meșterit de tatăl său. A urmat câteva clase primare, după care a fost trimis la muncă împreună cu alți copii din aceeași categorie socială. Însă Hans se întorcea acasă după doar câteva zile, visând să devină actor, balerin sau cântăreț.

La 14 ani, după moartea tatălui său, a hotărât sa-și încerce norocul și a plecat la Copenhaga. Avea să scrie mai târziu, în autobiografia intitulată ”Povestea vieții mele”: ”Atunci când, la 14 ani, plin de teamă, dar și de speranță, mi-am părăsit zona natală pentru a-mi încerca norocul la Copenhaga, nu eram decât un sărman băiat de la țară. Dar în cele din urmă am ajuns să beau o ceașcă cu cacao cu regina, așezat la aceeași masă cu ea, în fața ei și a regelui”. Personalitatea adolescentului Andersen se caracteriza printr-o îndrăzneală dublată de o candoare deosebită, care nu îl vor părăsi niciodată.

Conform site-ului www.andersen.sdu.dk, la Copenhaga, a fost bine primit de două familii, Collin și Wulff, care aveau să devină protectorii săi. De asemenea, aici a cunoscut atât reprezentanți ai burgheziei, cât și ai clasei de jos, ai proletariatului, observând atent discrepanțele dintre aceste două categorii sociale. Cu sprijinul lui Jonas Collin, unul dintre directorii Teatrului Regal din Copenhaga, reușește să devină elev al școlii din provincia Slagelse, apoi al școlii din Elsinor, până în 1827. Școala i s-a părut un calvar, dar în această perioadă a scris o poezie, ”Copilul muribund”, care a fost publicată în revista Copenhagen Post și care a fost foarte apreciată, notează Neil Philip în introducerea volumului ”Hans Christian Andersen — Basme de neuitat”, publicat de Reader’s Digest.

Andersen s-a făcut remarcat în 1829, când a publicat povestirea ”O plimbare pe jos, de la canalul Holmen până la capătul dinspre miazănoapte al insulei Amoger”. În același an, își face debutul în teatru cu vodevilul eroic ”Amorul pe turnul Nicolai”, iar în 1830, publică primul volum de ”Poezii”. Jonas Collin îi înlesnește, în 1833, obținerea unei burse de călătorie din partea regelui, care i-a permis să întreprindă primul său voiaj în Europa. Acesta l-a inspirat să scrie primul roman, ”Improvizatorul”, în 1835, conform site-ului www.biography.com.

Dar nu romanele aveau să-i asigure gloria de mai târziu, ci basmele pentru copii, pe care a început să le publice din același an, prima cărticică de povești fiind intitulată ”Basme povestite copiilor”. Povești delicate ale unor oameni, flori, copaci, animale sau obiecte însuflețite, basmele și povestirile lui Andersen au fost publicate cu o periodicitate aproape anuală, până în 1873, cu doi ani înainte de moartea scriitorului. El însuși declara că nu s-a mai putut opri din a le scrie: ”Pur și simplu năvăleau afară din mine”, conform lui Neil Philip.

Primele dintre acestea erau poveștile auzite în orașul natal, pentru evocarea cărora scriitorul a abordat un stil original, diferit față de cel al vremii. Primul fascicul nu a fost apreciat imediat, vânzându-se cu greu. Însă, din cele peste 150 de povești scrise de Andersen de-a lungul vieții, doar câteva sunt relatări ale basmelor populare.

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.