Rusia mizează pe accederea la putere a partidelor populiste europene pentru a schimba UE şi a o desprinde de NATO şi SUA

De la Paris la Sofia și de la Atena la Budapesta, partidele populiste sunt curtate de Rusia lui Vladimir Putin, care văd în ele un cal troian împotriva Uniunii Europene, a criticilor și sancțiunilor sale, comentează agenția France Presse.

Frontul Național din Franța, Syriza din Grecia și Jobbik din Ungaria sunt cele mai cunoscute formațiuni de acest fel. Altele, cum ar fi UKIP din Marea Britanie, se limitează la o „neutralitate” binevoitoare față de Putin.

Obiectivul de „a pune sub semnul întrebării UE” este cel care le reunește și le aliniază alături de o Rusie care speră la „o Europă slăbită și divizată”, afirmă politologul ungar Peter Kreko.

Pe termen mai lung, Kremlinul mizează pe accederea la putere a acestor partide, care variază de la extrema-dreaptă la stânga radicală, pentru a schimba Europa și a o desprinde de NATO și SUA.

„Moscova vrea să aibă relații cu toate forțele loiale Rusiei. Este vorba de a stabili legături pe termen lung”, confirmă analistul rus Konstantin Kalacev, din cadrul Grupului de Experți Politici.

Aceste partide servesc de asemenea comunicării interne a Kremlinului. Astfel, eurodeputați ai Frontului Național din Franța sau ai FPO din Austria s-au aflat, de exemplu, ca „observatori” în 2014 la referendumul de anexare a Crimeii la Rusia, atestând ulterior buna desfășurare a scrutinului în interviuri la televiziuni rusești.

Expertul în extremă-dreapta Jean-Yves Camus identifică ‘mirosuri neplăcute’ de Război Rece în acest „mod vechi de a face propagandă și de a găsi relee, care vine din perioada comunistă”.

Însă, dincolo de acest lucru, insistă Camus, „există o comunitate de valori”, manifestată, de exemplu, prin denunțarea căsătoriilor între persoane de același sex, un subiect care alimentează tema decadenței Europei, ‘extrem de la modă la Moscova’.

Strategia de seducție vizează de asemenea și o parte a stângii europene. „În Germania, stânga este cea mai critică în privința politicii lui Merkel” față de Rusia, afirmă Kalacev.

Iar astfel de partide au și câștiguri de pe urma apropierii de Moscova. Frontul Național a primit un împrumut de nouă milioane de euro de la o bancă rusă, Czech Russian Bank, însă respinge orice legătură între acest credit și pozițiile sale.

Site-ul francez de știri Mediapart a sugerat o legătură între finanțarea din partea Rusiei a Frontului Național și sprijinul acestui partid pentru politica lui Vladimir Putin, pe baza unui SMS între oficiali ruși dezvăluit de hackeri. Șefa FN, Marine Le Pen, a calificat aceste acuzații ca fiind ‘delirante’.

Chiar dacă suspiciunile sunt numeroase, nu există probe privind vreun alt caz de finanțare directă decât împrumutul pentru FN, chiar dacă afacerea WikiLeaks, de exemplu, a dezvăluit că ambasada americană la Sofia s-a declarat îngrijorată de posibile finanțări rusești pentru partidul ultranaționalist bulgar Ataka.

Volen Siderov, liderul Ataka, și-a lansat de la Moscova campania pentru alegerile europene din 2014. Era momentul exploziei crizei ucrainene, în care majoritatea partidelor populiste europene au luat partea Rusiei.

Frontul Național, în special, repetă cu regularitate că estul Ucrainei și Crimeea sunt leagăne istorice ale Rusiei.

Noul premier grec Alexis Tsipras, pe atunci în opoziție, s-a deplasat de asemenea la Moscova în mai 2014, la două luni după anexarea Crimeii.

Cazul partidului său Syriza, clasificat extrem de la stânga în spectrul politic, ilustrează irelevanța etichetelor politice atunci când vine vorba de relațiile cu Moscova. Fostul comunist Nikos Kotzias, ministru de externe în guvernul Tsipras, a fost fotografiat în 2013 cu influentul ultranaționalist rus Aleksandr Dughin.

Alexis Tsipras și Nikos Kotzias au ajuns între timp la putere. Și, chiar dacă noul guvern grec afirmă cu regularitate că va încerca să obțină finanțare din partea Rusiei, Syriza nu mai susține ieșirea Greciei din NATO. Totuși, în opinia fostului consilier american pe apărare Zbigniew Brzezinski, Atena ar putea ‘paraliza’ prin dreptul de veto un răspuns al NATO la o încălcare a apărării sale colective de către Moscova.

Peter Kreko relevă că, la acest moment, campania Kremlinului și a releelor sale populiste nu a afectat unitatea europenilor privind sancțiunile aplicate Rusiei.

Însă, în opinia lui Konstantin Kalacev, strategii aripii drepte a Kremlinului urmăresc mai mult. În opinia lor, „vine o nouă Europă” și „acum trebuie stabilite legături cu cei care vor fi utili în viitor”, când „Europa ar putea schimba macazul”, a mai explicat el. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.